Peste o treime dintre elevi sunt afectați de analfabetismul numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, arată primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică prezentat miercuri de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio.
Testul Național de Alfabetizare Matematică a fost creat pentru a măsura uniform nivelul de alfabetizare matematică în rândul elevilor români, oferindu-le profesorilor un instrument ce oferă feedback imediat, dar și posibilitatea urmăririi progresului individual rezultat în urma intervențiilor educaționale.
Testul de Alfabetizare Matematică este un test care măsoară capacitatea unui individ de a gândi rațional, cu sprijin în raționamentele matematice dobândite în perioada de educație formală și de a folosi și interpreta aceste raționamente pentru a rezolva probleme într-o varietate de contexte din realitatea vieții de zi cu zi.
Testul furnizează specialiștilor în dezvoltare curriculară și politici educaționale o imagine de ansamblu asupra abilităților matematice ale tuturor elevilor din România. Fiind un instrument cu administrare digitală, acesta poate fi utilizat gratuit de către profesori, dar și de copii și părinți, pentru administrare individuală.
Testul Național de Alfabetizare Matematică este realizat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio.ro.
În baza utilizării testului, echipa științifică din cadrul BRIO (condusă de Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu) a elaborat, în parteneriat cu AVE România și cu sprijinul Apa Nova București, primul raport național de alfabetizare matematică pentru clasele I-XII, realizat pe populații reprezentative statistic din fiecare an școlar.
Analiza rezultatelor testului indică un nivel ridicat de analfabetism numeric, care afectează aproximativ 36% dintre elevi, dintre care 16% prezintă dificultăți severe. Această constatare sugerează că o proporție semnificativă a elevilor nu reușește să dezvolte competențele numerice esențiale, ceea ce poate avea consecințe majore asupra succesului educațional și profesional. Lipsa abilităților numerice afectează capacitatea elevilor de a înțelege și interpreta informații matematice în contexte cotidiene, limitându-le oportunitățile academice și de integrare pe piața muncii.
La nivel de cicluri de școlarizare, nivelul de analfabetism numeric crește progresiv: 25% în clasele primare, 36% în gimnaziu și 46% în liceu. Această creștere evidențiază o insuficientă consolidare a competențelor numerice pe măsură ce elevii avansează în sistemul educațional. Practic, în loc să își îmbunătățească abilitățile numerice, elevii întâmpină dificultăți tot mai mari, ceea ce sugerează că metodele actuale de predare și consolidare a competențelor matematice nu sunt suficient de eficiente. Fără intervenții specifice, acest fenomen poate contribui la o creștere a abandonului școlar și la dificultăți în tranziția către învățământul superior sau către locurile de muncă care necesită competențe numerice solide.
La nivel de domenii și subdimensiuni, performanțele elevilor sunt neuniform distribuite. Cele mai bune rezultate se regăsesc în domeniul Proprietăți ale numerelor, ceea ce sugerează că elevii sunt relativ confortabili cu operațiile de bază, simțul numeric și raționamentul proporțional. Pe de altă parte, cele mai mari dificultăți sunt întâlnite în domeniul Statistică, mai ales în raționamentul matematic cu date și probabilități. Aceasta indică o problemă majoră în ceea ce privește gândirea analitică și interpretarea datelor, competențe esențiale într-o societate bazată pe informații și luarea deciziilor în contexte nesigure. Slaba performanță în acest domeniu poate limita capacitatea elevilor de a evalua și folosi date statistice, ceea ce are implicații asupra dezvoltării gândirii critice și a competențelor necesare în carierele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică).
În ceea ce privește diferențele în funcție de sex, mediu de proveniență și statut socio-economic, analiza rezultatelor evidențiază trei tendințe majore.
Băieții au performanțe mai bune decât fetele în majoritatea domeniilor numerice, ceea ce confirmă tendințele observate în alte studii internaționale. Acest rezultat poate fi influențat de factori precum percepțiile de gen asupra matematicii, stilurile de învățare și nivelul de încredere în propriile abilități matematice. Totuși, diferențele acestea nu sunt puternice.
Elevii din mediul rural înregistrează niveluri mai ridicate de analfabetism numeric comparativ cu cei din mediul urban, cu o diferență semnificativă între 58.16% în rural și 22.23% în urban mare. Această disparitate subliniază problemele de acces la resurse educaționale, infrastructură și metode didactice moderne în zonele rurale. Elevii din aceste medii au, de asemenea, mai puține oportunități de a participa la activități extracurriculare care să le consolideze abilitățile numerice.
Statutul socio-economic (SES) influențează puternic performanțele numerice, cu diferențe semnificative între elevii din categoriile SES superioare și respectiv inferioare. Elevii din familii cu venituri mai mari beneficiază, de regulă, de sprijin educațional suplimentar, acces la meditații, tehnologie educațională și un mediu familial favorabil învățării. În schimb, cei din medii dezavantajate sunt adesea expuși unui deficit de resurse și unor contexte care nu încurajează dezvoltarea competențelor academice, ceea ce amplifică inegalitățile educaționale și sociale.
Citește AICI integral primul raport național de alfabetizare matematică pentru clasele I-XII
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
