Pentru Europa Centrală și de Est, ultimele câteva luni au fost o perioadă cel puțin turbulentă. Protestele masive din Serbia și Georgia, alegerile prezidențiale anulate din România, votul din Moldova umbrit de presupusa influență a Kremlinului, toate acestea marchează ceea ce pare a fi un punct crucial în istoria modernă a regiunii. Prinse între Rusia și Occident, societățile au asistat la cutremure politice care au coincis cu o schimbare mai amplă spre dreapta pe întregul continent.
În mijlocul acestor evenimente, la sfârșitul lunii ianuarie, Institutul pentru Analiză Globală (IGA), în parteneriat cu Free Press for Eastern Europe și SCIENCE+ a organizat o conferință regională la Sofia, reunind jurnaliști, oameni de știință și reprezentanți guvernamentali pentru a discuta despre principalele provocări cu care se confruntă Europa.
RĂZBOIUL HIBRID ȘI INFLUENȚA STRĂINĂ. Conferința a reunit experți în domeniul amenințărilor hibride, al integrării europene și al jurnalismului, cu scopul de a consolida rezistența publicului la încercările externe de a influența procesul democratic. „Cel mai mare pericol este lipsa de conștientizare publică și politică a tacticilor de război hibrid folosite de actori străini ostili”, a declarat Rumena Filipova, fondatoarea IGA, pentru Narrative Break. Filipova a remarcat că există o luptă tot mai strânsă între stat și societate în țările din Europa Centrală și de Est, unde unele guverne pun în aplicare o agendă pro-rusă și pro-chineză. „Influențele străine ostile colaborează sistematic cu astfel de autorități și încearcă să submineze aspirațiile democratice ale țărilor din Balcanii de Vest.”
Citește și: CSM va analiza candidaturile a șapte procurori care ar trebui să ancheteze magistrați
SĂ FIM DIN NOU MĂREȚI. Propaganda și dezinformarea virală au jucat un rol esențial în destabilizarea democrațiilor, iar statul rus exploatează slăbiciunile și miturile istorice preexistente. „Ei nu trebuie să creeze noi divizări în aceste societăți – găsesc pur și simplu fisurile existente și le lărgesc, folosind orice, de la atacuri cibernetice la presiune economică, pentru a-și răspândi mesajul. Poate cel mai fascinant aspect al acestei vulnerabilități este „capcana nostalgiei”, a declarat expertul în dezinformare Massimo Flore de la Aurora Fellows, care a luat cuvântul în cadrul unei mese rotunde în care s-a discutat despre urmările alegerilor importante din Europa. Flore a punctat faptul că mulți oameni din fostele țări comuniste privesc perioada sovietică printr-o lentilă romanțată.
AMENINȚĂRI DE DEZINFORMARE. Exploatând aceste sentimente, Rusia a pun în practică tacticile războiului hibrid și ale manipulării digitale. În același timp, tinerele democrații nu au găsit modalități adecvate de a crește alfabetizarea mediatică pe scară largă și de a neutraliza falsele narațiuni antioccidentale. „Imaginați-vă că trăiți într-o lume în care guvernul controlează fiecare ziar și fiecare post TV. Aceasta a fost viața de zi cu zi a generațiilor din Europa de Est sub regimul comunist. Când aceste regimuri au căzut, oamenii au trebuit să învețe peste noapte cum să separe realitatea de ficțiune într-un peisaj media liber”, a spus Flore. „Este ca și cum ți s-ar cere brusc să înoți în adâncuri când tu abia ai învățat să plutești.”
ATACAȚI DIN INTERIOR. Dar concentrarea exclusivă pe amenințările externe poate fi contraproductivă, deoarece dezinformarea este aproape întotdeauna susținută sau amplificată de actori interni care au de câștigat de pe urma acestor operațiuni. „Această întrepătrundere complexă necesită o abordare multiplă, care să trateze atât vulnerabilitățile interne, cât și amenințările externe”, a declarat Miruna Butnaru-Troncotă, profesoară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. „O altă idee valoroasă [discutată la conferință] a fost că protestele din Georgia și cele din Serbia au numeroase puncte comune și ambele merită sprijinul Uniunii Europene.”
Citește și: Cum joacă Bolojan între UE și SUA
EUROPENIZARE NETERMINATĂ. Aceste proteste evidențiază dorința comună a fostelor societăți comuniste de a-și finaliza integrarea europeană. Dar aderarea la Uniunea Europeană nu este suficientă, a spus Flore. „Deși multe dintre aceste state sunt acum membre ale UE, persistă un decalaj între idealurile mărețe ale valorilor europene, promovate de figuri precum Jean Monnet, Robert Schuman sau Altiero Spinelli, și realitatea din teren. Fără mecanisme puternice de punere în aplicare a principiilor democratice de bază, există o vulnerabilitate pe care o pot exploata liderii cu tendințe autoritare, cum ar fi Orban.”
CONCLUZII CHEIE. Dacă sunteți jurnalist, cercetător, reprezentant guvernamental sau luptați pentru consolidarea procesului democratic, iată câteva sfaturi de la conferință:
• Reclădiți încrederea. Fiți transparenți, implicați publicul și promovați verificarea faptelor pentru a contracara scepticismul înrădăcinat în istoria regiunii cu o media controlată de stat.
• Expuneți factorii locali care facilitează dezinformarea. Investigați și trageți la răspundere actorii naționali pentru facilitarea dezinformării și a manipulării politice venite din străinătate.
• Stimulați alfabetizarea mediatică. Insuflați cetățenilor abilități de gândire critică pentru a recunoaște manipularea, pentru a verifica sursele și a rezista propagandei.
• Promovați politici inteligente. Sprijiniți reglementările echilibrate, care combat dezinformarea fără să restricționeze libertatea de exprimare și fără să permită guvernului să exagereze.
• Consolidați reziliența democratică. Sprijiniți mass-media independentă, educația civică și activismul la nivel local pentru a consolida valorile democratice și a contracara influența autoritară.
Citește și: Președintele Macron acuză Rusia că a manipulat alegerile prezidențiale din România
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Fotografie din timpul conferinței regionale din Sofia. Sursa foto: globalanalytics-bg.org)
