Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”, propusă de Ministerul Educației

Data:

spot_img

Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”. Profesorii de istorie care vor preda sunt sfătuiți, în programa publicată în Monitorul Oficial, să le vorbească elevilor despre liderii legionari din surse care conțin „puncte de vedere diferite” despre acțiunile lor, iar despre criminalii de război să le spună că au fost condamnați pentru o „vină colectivă”.

Pretextul „vinei colective” și faptul că procesele au avut loc în primii ani ai comunismului sunt argumente folosite de cei care au încercat să reabiliteze memoria mai multor criminali de război.

Cel mai recent este cazul generalului Nicolae Macici, condamnat pentru crimele în masă săvârșite la Odesa, în 1941. În 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de reabilitare a militarului, depusă de fiul său.

Au fost depuse, de-a lungul anilor, cereri de reabilitare pentru Ion Antonescu, Gheorghe Alexianu, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr.

În cazul „vinei colective”, de fapt, procesele au analizat culpabilități individuale.

Citește și: Barajul distrus în Ucraina a schimbat Marea Neagră. Efecte ecologice importante

Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”

În Ordinul ministrului Educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina de studiu „Istoria evreilor. Holocaustul” – clasa a XI-a/a XII-a, în capitolul „Conținuturi”, se menționează cum ar trebui abordate o parte din temele pe care le vor învăța elevii la această disciplină.

Astfel, „în ceea ce privește conținutul «Violență și retorică antisemite în România interbelică: Liga Apărării Național Creștină (LANC), Mișcarea legionară și Partidul Național Creștin», este recomandabil să se utilizeze surse istorice primare, dar și istoriografia acestor partide politice și a liderilor lor, a doctrinelor și acțiunilor desfășurate de aceștia în perioada interbelică.

Mișcarea legionară este recomandabil să fie prezentată în amploarea și evoluția ei, implicand și activitatea Gărzii de Fier, creată în 1930, ca o organizație fascistă din România, care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».

Se recomandă ca sursele istorice și imaginile utilizate să nu intre sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 (…), liderii politici precum A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Octavian Goga sau sociologul și filosoful Mircea Vulcănescu să fie prezentați din mai multe perspective, utlizând cel puțin trei-patru surse istorice care conțin puncte de vedere diferite despre acțiunile și ideile promovate de aceștia în societatea românească (…)”, se arată în programa publicată în Monitorul Oficial.

Reamintim că A.C. Cuza, profesor universitar și politician extremist, mentorul lui Corneliu Zelea Codreanu, a fost unul dintre teoreticienii antisemitismului românesc – susținând, în lucrările sale, că evreii sunt poporul lui Satan, că fac parte dintr-o rasă inferioară, că sunt „corciți”, militând pentru „eliminarea jidanilor din sânul poporului românesc”, potrivit lucrării „Elita culturală și discursul antisemit interbelic”, scrisă de Alexandru Florian și Ana Bărbulescu, și publicată în anul 2022, la Polirom.

Ce vrea Ministerul Educației să fie nuanțat

A.C. Cuza a fost și unul dintre fondatorii Ligii Apărării Național Creștine (LANC), formațiune din care se va desprinde Legiunea Arhanghelului Mihail (Mișcarea legionară).  

Octavian Goga, poet și politician extremist, a fost prim-ministru al României, primul oficial care a susținut o alianță cu Germania nazistă.

Iar un decret-lege pe care l-a dat în 1937 a lăsat fără cetățenie peste 200.000 de evrei, mulți dintre ei fiind apoi deportați sau uciși în pogromuri.

Partidul lui Octavian Goga, Partidul Național Creștin, întemeiat după fuziunea cu LANC, a avut ca simbol svastica.

Mircea Vulcănescu, filosof, a fost subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe, în Guvernul Ion Antonescu, fiind condamnat pentru dezastrul țării și crime de război.

A fost implicat în procesul prin care evreii au fost deposedați de averi de către statul român, inclusiv în procesul de deposedare de bunuri a evreilor care au fost deportați în Transnistria.

Mircea Vulcănescu a participat la ședințele în care se discutau măsurile represive asupra evreilor, venind chiar cu soluții legale pentru ca statul să poate confisca averile evreilor, potrivit lucrării „Evreii din România între 1940-1944”, citată în „Elita culturală și discursul antisemit interbelic”.

Cum să fie tratat guvernul Antonescu

Totodată, în programă se mai susține și că elevilor ar trebui să li se explice că „procesul principalilor protagoniști ai guvernului Antonescu a însemnat aplicarea principiului „vinei colective”, fiind citat și Raportul final, elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România.

„Referitor la conținutul «Judecarea și pedespirea responsabililor pentru Holocaustul din România: Tribunalele poporului din București și Cluj. Procesul lotului Antonescu și alte procese de condamnare a criminalilor de război» trebuie avute în vedere: recomandările IHRA, respectiv orientarea demersului didactic pe baza întrebărilor: cine a fost responsabil și complice și care au fost motivațiile lor? Care sunt diferențele între responsabilități și complicitate?

Sublinierea responsabilității individuale și a celei colective; explicarea sensurilor diferite ale termenilor «crime împotriva umanității», «crime de război», «genocid», inclusiv din perspectiva dreptului internațional.

De asemenea, este necesar să se evidențieze că procesele ce au avut loc între anii 1946-1947 s-au desfășurat pe baza legală stabilită de regimul comunist, care a preluat unele aspecte din procesul de la Nurenberg și a «legislației internaționale în vigoare privind războiul și situațiile de război» (Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului, Raport final, p.337).

Astfel, este oportună și prezentarea procesului generalilor judecați pentru crime de război Nicolae Macici, Constantin (Piki) Vasiliu și Ion Topor sau condamnarea miniștrilor legionari.

Procesul «principalilor protagoniști ai guvernului Antonescu» (Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, p.332) a însemnat aplicarea principiului «vinei colective» și a stabilit două categorii de vinovați, respectiv «vinovați de dezastrul țării” și „vinovați de crime de război»”, potrivit programei.

Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”. Din nou despre adevăr

De fapt, Raportul final arată că „procesele au analizat culpabilități individuale, trăsătura definitorie a oricărui stat de drept, și nu a recurs la culpabilizarea colectivă.

Ceea ce au adus nou aceste procese este faptul că au demonstrat coerent că nu numai cel care apasă pe trăgaci este vinovat de crimă, ci și acele persoane care pregătesc politic și instituțional terenul pentru ca discriminarea și crima în masă, pe criterii etnice, politice, rasiale etc., să devină realitate.

Aceste procese ale criminalilor de război, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, din România și din celelalte țări, au adus în conștiința publicului faptul că nu există nici un fel de scuză pentru incitarea sau comiterea crimelor împotriva unei colectivități sau a unor cetățeni pe criteriile menționate mai sus”.

Ordinul semnat fără Institutul „Elie Wiesel”

Miercuri, ministra Educației, Ligia Deca, a anunțat, pe contul său de Facebook, că a semnat Ordinul prin care elevii vor putea face, din toamnă, „Istoria evreilor. Holocaustul”, ea mulțumind pentru contribuție mai multor instituții oficiale, între care și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”.

Citește și: Toți elevii de clasa a XI-a vor studia „Istoria Evreilor. Holocaustul”

Institutul „Elie Wiesel” a reacționat joi, într-un comunicat de presă, în care și-a exprimat speranța că elevii vor învăța în noul an școlar despre tragedia evreilor în timpul regimului Antonescu, dar a și acuzat Ministerul Educației că nu a respectat munca Grupului de lucru din care au făcut parte și cercetători ai Institutului, adoptând un proiect de programă diferit față de cel lucrat de grupul de experți.

Citește și: Institutul „Elie Wiesel” despre „Istoria Holocaustului” în școli: Unele modificări reprezintă inadvertențe față de scopul inițial

Astfel, după ce Grupul de lucru a adoptat proiectul de programă în septembrie 2022, trimițându-l Ministerului Educației, membrii s-au reunit de încă două ori, în ianuarie și aprilie 2023, pentru a analiza alte puncte de vedere, venite după încheierea procedurii.

Procedura nu ar fi trebuit să fie reluată

Până la acel moment, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE) nu a transmis grupului vreun aviz nefavorabil – aceea fiind singura situație în care reluarea procedurilor era posibilă.

 În 31 iulie, membrii grupului au primit o variantă de programă modificată, precum și solicitarea de a exprima acordul asupra acesteia.

După ce a primit această nouă solicitare, Institutul „Elie Wiesel” a notificat CNPEE asupra „modalității neconforme de a solicita o nouă opinie grupului de lucru precum și faptul că unele modificări reprezintă inadvertențe față de scopul şi valorile care au stat la baza promovării acestei discipline. Astfel, Institutul a comunicat că nu participă la această nouă rundă de consultări și, în cazul aprobării noii variante, se va retrage din grupul de lucru”.

Până în prezent, nu există nici un manual după care profesorii să se ghideze, din toamnă, pentru a preda disciplina.

În luna iulie, directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, atrăgea atenția, într-un interviu pentru RFI, că, având în vedere că programa nu fusese adoptată până la acea dată, „ nu mai există condițiile obiective, nu mai există perioada de timp necesară pentru ca această disciplină să devină realitate în toamna acestui an”. 

PRESShub a cerut un punct de vedere Ministerului Educației și îl va publica atunci când îl va primi.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Read the English version: The issues in the syllabus of the ”Jewish History. Holocaust”, proposed by the Ministry of Education

spot_imgspot_img
Flavia Drăgan
Flavia Drăgan
Flavia Drăgan este jurnalist la TVR. Anterior a mai lucrat la Newsweek România și România liberă. Absolventă de FJSC, Universitatea București, cu un master în Jurnalism tematic. Lucrează în presă din 2010. Documentează subiecte din zona socială și de drepturile omului.
2 COMENTARII
  1. Materia este incompletă, nu cuprinde istoria antisemitismului. Deci constată consecințe fără a analiza contexctul și cauzele (care în perspectiva acelor timpuri păreau justificate, deși nu erau). Țin să reamintesc că mareșalul Ion Antonescu, în memoria societății evreiești apare mai întâi ca și salvatorul a zeci de mii de refugiați evrei polonezi care au tranzitat țara noastră cu acordul autoritățlor (plus tezaurul Poloniei) și apoi ca și inițiator a holocaustului în România.

  2. Eu stiam ca in Ro.comunismul a fost condamnat in egala masura ca si Holocaustul. Avand in vedere ca liderii comunisti care au ordonat atatea atrocitati si barbarii la noi( vezi Sighet,Aiud,Gherla,Pitesti!) au fost toti evrei,cum sa prezinti la clasa ca pozitive deciziile ” tribunalelor poporului?” N-or fi ei romanii cine stie ce de inteligenti,dar parca nici atat de prosti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Ședința pentru învestirea Guvernului propus de Ciolacu. Cătălin Drulă: „la vremuri noi, tot voi”

Ședința pentru învestirea Guvernului propus de Ciolacu. Cătălin Drulă:...

Ministrul propus de PSD la Justiție, venituri de 3 milioane de lei în 4 ani

Propunerea coaliției PSD-PNL-UDMR pentru funcția de ministru al Justiției,...

Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis

Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis,...