Procurorii atrag atenția asupra politizării dosarelor odată cu noile legi ale justiției promovate de ministrul Predoiu

Data:

Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) explică de ce legea privind organizarea judiciară nu duce la reformă ci, din contră, va politiza activitatea anchetatorilor.

AMASP arată că structura de organizare a sistemului judiciar, propusă de ministrul justiției și adoptată de Camera Deputaților se poate rezuma simplu: „se numesc președinții de instanțe și conducătorii parchetelor, adjuncții acestora se aleg în funcție de compliant, se „reformează” colegiile de conducere astfel încât majoritatea absolută să fie formată din aceiași șefi pentru ca ulterior toate deciziile să fie luate fie de președintele instanței/conducătorul parchetului, fie de colegiul de conducere amputat în ceea ce privește reprezentarea colectivului în actul de conducere”, se arată într-un comunicat al AMASP.

Citește și: EXCLUSIV. Întreaga povestea a unei descoperiri care a făcut senzație. Vechile cărți din Mediaș

„Modelul” ÎCCJ

De exemplu, Înalta Curte de Casație și Justiție este condusă de un președinte, doi vice-președinți și 4 șefi de secții. Noua lege prevede că în colegiul de conducere sunt membri de drept președintele, vice-președinții și șefii de secții și doar 4 judecători aleși prin votul colegilor lor.

De asemenea, colegiul va funcționa dacă sunt prezenți 7 membri, va adopta hotărâri cu majoritate simplă de voturi, iar în cazul improbabil de paritate votul președintelui este decisiv.

„Reamintim că în baza legii colegiul are atribuții în aprobarea regulamentului de organizare, a statelor de funcții, în înființarea completurilor de judecată, stabilirea compunerii acestora, elaborarea bugetului etc. Aceleași dispoziții privind modul de constituire a colegiului de conducere, respectiv adoptarea decizilor sunt prevăzute și pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii”, mai arată AMASP.

Citește și: 20 de ani de anticorupție din care nimeni nu vrea să învețe nimic

La fel, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție condus de procurorul general, prim-adjunct, adjunct, procurori șefi de secție, în lege se arată că, funcționează colegiul de conducere, care, amputat în același fel în ceea ce privește reprezentarea colectivului în actul de conducere, este alcătuit din procurorul general, prim adjunct, adjunct, șefi de secție și doar 2 procurori aleși de colegii lor. Modalitatea de funcționare, votul și caracterul decisiv al votului conducătorului parchetului sunt similare cu cele de la instanțe.

Aceleași dispoziții sunt prevăzute și pentru organizarea și fucționarea colegiului de conducere la parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și parchetele de pe lângă judecătorii.

Control asupra procurorilor

„Tot pentru asigurarea «independenței» procurorilor, adunările generale în parchete pot fi convocate doar de conducătorul parchetului, legiuitorul neconsiderând necesar să prevadă o posibilitate alternativă pentru colectivul de procurori de a convoca adunarea generală în cazul în care consideră că există un motiv temeinic ( de exemplu analizarea proiectelor de modificare a legilor justiției)”, mai susține asociația procurorilor.

Pentru a nu plana niciun dubiu și pentru a asigura deplina subordonare în cadrul Ministerului Public, într-un mod nespecific și complet lipsit de garanțiile care trebuie să însoțească actele de dispoziție în procesul penal, inițiatorul legii a decis ca măsurile și soluțiile adoptate de procuror să poată fi infirmate, pe lângă titularii de drept prevăzuți în codul de procedură penală și de către procurorul general al PICCJ, iar în cazul DNA și DIICOT de procurorul șef al acestor instituții.

AMASP îl ironizează pe ministrul Cătălin Predoiu și arată că „această soluție în opinia inițiatorului nu are nicio problemă deoarece, așa cum a afirmat public, deciziile ICCJ sunt obligatorii pentru instanțe și parchete, nu și pentru ministrul justiției.

Citește și: INTERVIU Ce se va schimba în Italia și în UE după ce Giorgia Meloni devine prim-ministru

Pretexte pentru a slăbi eficiența DNA și DIICOT

Observăm mai departe că, din aceeași preocupare de a asigura “buna funcționare a parchetelor”, vechimea necesară pentru a fi numit procuror în cadrul DNA și DIICOT a crescut de la 10 ani, cu includerea celor 2 ani în care au fost urmare cursurile INM, la 10 ani, fără a se include cei 2 sau 3 ani în care au fost urmate cursurile INM.

În acest context, ne întrebăm care este concordanța dintre prevederile legii mai sus arătate și cu discursurile publice ale inițiatorului, în care se arată îngrijorarea privind gradul de ocupare a schemelor de personal și capacitatea logistică a Ministerului Public”, se mai arată în comunicatul asociației.

Citește și: Parchetul European, sesizat în legătură cu achiziția a 600 de BMW-uri de către IGPR

Poliția judiciară, la mâna MAI

Un alt capitol vizează eliminarea dispozițiilor privind detașarea polițiștilor în cadrul parchetelor atât în ceea ce privește punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, precum interceptările, cât și în ceea ce privește efectuarea actelor de urmărire penală.

„Aceste dispoziții, existente în legea de organizare judiciară până acum, permiteau asigurarea cadrului legal optim pentru confidențialitatea măsurilor de supraveghere tehnică și eficientizarea urmăririi penale având în vedere că polițiștii detașați nu mai puteau primi ordine de la șefi din MAI.

Ce primim în loc în această nouă lege de organizare este o promisiune vagă că va exista o lege specială de organizare a poliției judiciare, cândva, cu dispoziții pe care nu le cunoaștem.

În plus primim posibilitatea unui troc între conducerea Ministerului Public și conducerea MAI cu privire la polițiștii care se ocupă de supravegherea tehnică”.

În final, AMASP solicită puterii legiuitoare să reflecteze dacă această viziune asupra sistemului judiciar este în beneficiul cetățeanului și dacă modul de organizare ales de inițiator este potrivit pentru un sistem judiciar pe care toți îl dorim independent, modern și eficient.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related