Secția de Urmărire penală a Parchetului General (PG) a clasat, din nou, plângerea din 2019 făcută de pastorul Cristian Terheș față de mai mulți procurori de la DNA Oradea care ar fi urmărit influențarea deciziilor mai multor judecători de la Tribunalul Bihor. Motivul invocat de procurori: „faptele nu există”.
În iunie 2023, plângerea lui Terheș a fost clasată de PG, politicianul ultra-naționalist a făcut plângere la instanța supremă și judecătoarea Adriana Ispas a decis, în 2023, ca dosarul să se întoarcă la Parchet pentru continuarea cercetărilor.
După audierea tuturor părților implicate în scandal, așa cum a cerut Ispas, procurorii au amintit în noua soluție de clasare că probele obținute ilegal nu pot fi folosite în procesul penal. Ei au făcut referire la o înregistrare lansată în spațiul public în, ianuarie 2019, de un avocat din Oradea și care constituia baza plângerii lui Terheș.
Martorul inculpat mincinos
Audiat ca martor, un individ a susținut că a găsit înregistrarea într-un telefon nou, cumpărat de la un magazin specializat, și că a trimis-o avocatului Doseanu, personaj la care mai mulți procurori din DNA Oradea făceau referire în înregistrarea cu durata de 36 de minute. În plus, PG arată că această versiune este o minciună și că martorul cu telefonul a fost trimis în judecată de DNA în 2014, avocatul său fiind chiar Răzvan Doseanu.
Din moment ce persoana care a efectuat înregistrarea nu a putut fi identificată, Parchetul a ajuns la concluzia că înregistrarea a fost obținută ilegal și că discuția din DNA Oradea reprezintă o convorbire cu caracter privat. În plus, nici vorbă de șantaj, așa cum susținea Terheș în plângerea inițială.
Precedentul Ispas
Presshub a arătat că noua practică a instanței supreme este că orice organizație poate face plângere împotriva unei soluții de clasare a procurorilor, chiar dacă nu i s-a adus „atingere intereselor legitime”.
În susținerea sa la instanța supremă, organizația lui Terheș arăta că procurorul a încălcat dreptul la o anchetă efectivă, urmărirea penală fiind incompletă cu privire la infracțiunile de șantaj, cercetare abuzivă, abuz în serviciu etc. În prealabil, asociația lui Terheș a depus o plângere penală împotriva magistraților de la Oradea, în baza înregistrării care a fost difuzată public de Antena 3, înregistrare care nu avea legătură cu ONG-ul lui Terheș. În loc să respingă cererea, instanța supremă a ales să retrimită dosarul la procurori pentru continuarea cercetărilor.
Judecătoarea Ispas a considerat că asociația politicianului Terheș, Romanian Community Coalition, are calitatea de persoană vătămată în urma difuzării respectivei înregistrări de la DNA Oradea, deși asociația nu era pomenită în discuțiile din înregistrare.
De dragul democrației
În plus, Ispas susține că interesele legitime ale asociației lui Terheș, chiar dacă este înființată în Statele Unite, au fost vătămate, ea putând ataca soluţiile de clasare dispuse de procurorii din România. „Romanian Community Coalition este „Coaliţia românilor pentru combaterea corupţiei”, organizaţie înfiinţată în anul 2014 de către români din Statele Unite, înregistrată în statul California cu scopul de a sprijini statul de drept, consolidarea democraţiei, lupta împotriva corupţiei, independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor omului din România;
Ca atare, (…) este justificat interesul petentei atât pentru sesizarea faptelor de imixtiune în actul de justiţie cât şi în modul de sancţionare a acestora. În concluzie, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că petenta Romanian Community Coalition are calitatea procesuală activă de a ataca soluţia de clasare dispusă de procuror”, se arată în decizia ÎCCJ.
Potrivit judecătoarei Ispas, orice asociație care se declară independentă poate ataca orice soluție de clasare a procurorilor pe motiv că apără statul de drept și promovează democrația.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
