Procurorii din CSM au respins, în urmă cu o săptămână, raportul Inspecției Judiciare (IJ) care stabilea că magistratul Cristian Ardelean de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a încălcat normele Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Opt judecători din CSM nu cunosc legea de funcționare a instituției.
Decizia a fost luată după ce s-a constatat că, potrivit regulamentului CSM, verificarea încălcării normelor de conduită din Codul deontologic al magistraților poate fi făcută numai dacă Secţia a fost sesizata în termen de cel mult un an de la data săvârşirii acestora.
Decizia de sesizare a IJ a fost luată în mai 2023 de judecătorii din Consiliu, votul fiind de 8 la 1. Altfel spus, opt judecători din CSM nu cunosc regulamentul instituției care-i plătește, presupusele încălcări ale codului deontologic săvârșite de Ardelean fiind din 2019.
Verificare de mântuială
Secția pentru procurori din CSM a mai constatat că Inspecţia Judiciară nu a analizat, în concret, care dintre afirmaţiile/acţiunile imputate procurorului Ardelean se circumscriu prevederilor articolului din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, potrivit cărora „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei. (2) Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură”.
Mai mult, inspectorul judiciar nu a efectuat „verificări minimale cu referire la dosarul penal în cadrul căruia s-ar fi efectuat înregistrările difuzate în mass-media, acesta preluând şi ataşând la prezenta lucrare un raport întocmit de Direcţia de inspecţie pentru judecători”, se arată în decizia procurorilor din CSM.
Raportul lui Livișor
Raportul de care vorbesc procurorii din CSM a fost întocmit de inspectorul Livișor Dascălu de la IJ și privește „apărarea puterii judecătorești” în aceeași speță. Dascălu e un fost consilier la ministerul de Interne până în 2011, devenit judecător la Cornetu și la Tribunalul Ilfov, ulterior fiind acceptat ca inspector judiciar.
Despre acesta, PRESShub a arătat că, în ianuarie 2022, dădea în judecată CSM la Curtea de Apel București și ataca mandatul interimar de șef al CSM, mandat obținut de Bogdan Mateescu, după ce acesta i-a fost prelungit printr-o hotărâre discutabilă a Consiliului.
Dascălu a pierdut procesul, astfel fiind validat de instanță mandatul interimar al lui Mateescu. De remarcat este faptul că Dascălu nu a atacat decizia mai departe, la ÎCCJ.
În septembrie 2023, Dascălu l-a „verificat” pe Bogdan Mateescu, fost președinte al CSM, în prezent președinte al Tribunalului Vâlcea, care a fost înregistrat pe când promitea un post bine plătit unei funcționare din primăria Băile Govora.
Livișor Dascălu a închis lucrarea lui Mateescu. Tot el s-a judecat, chipurile, cu CSM pentru a-i invalida mandatul de șef interimar al CSM, proces pe care nu l-a dus până la capăt.
Concluziile raportului după revista presei
Revenind la cererea de apărare a puterii judecătorești, Dascălu a dus o adevărată muncă de autoconvingere pentru a ajunge la concluziile trasate de Secția pentru Judecători a CSM. Astfel, G4media arata că fosta șefă a Secției Speciale, Adina Florea, a cerut interceptarea convorbirilor telefonice ale președintei Asociației Freedom House România, Cristina Guseth.
Mai mult, Florea a încercat să-i acuze de șantaj pe ONG-iștii și jurnaliștii nemulțumiți de ghidul de comunicare cu presa făcut de CSM-ul condus de Lia Savonea. Cererea de interceptare a convorbirilor lui Guseth nu a fost aprobată de instanța supremă.
În efortul lui Livișor Dascălu de a demonstra că independența puterii judecătorești a fost afectată acesta a susținut că articolele identificate în presa vremii au, „în general, ataşate fotografii care tind să contureze impresia negativă asupra persoanei menționate și să influenţeze opinia publică într-un anumit mod.
Astfel, par căutate anume imagini care să surprindă expresii agresive, grimase, o poziție nefirească a corpului care nu caracterizează de fapt persoana, ci sunt anume surprinse pentru a întări conotaţia negativă a articolelor”.
Citește și: Parchetul General cere revizuirea hotărârii de achitare a torționarilor disidentului Gheorghe Ursu
Câte articole au ieșit la numărătoare
Dascălu a numărat apoi articolele despre Savonea. „Ulterior discuției dintre Guseth Cristina şi Ardelean Cristian și până la adoptarea Ghidului menționat, a existat un număr de 37 articole de presă ori postări pe rețelele sociale privind pe preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea, din partea ziariştilor care urmau a fi implicaţi în campania de presă.
Existența unei campanii concertate este atestată de frecvența articolelor, de pozele asociate acestora, dar și de varietatea subiectelor abordate, criticile aduse doamnei judecător Lia Savonea fiind dintre cele mai diverse”, susține Livișor Dascălu.
Mai departe, acesta inventează o metodologie irelevantă pentru a ajunge la concluzia că a fost șantaj la judecător în media, beneficiul jurnaliștilor fiind „pentru publicațiile acestora”.
„Prin comparație, în aceeaşi perioadă de referință, au fost identificate doar 20 articole despre procurorul general al României (la vremea respectivă Bogdan Licu n.red.) și 9 articole despre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție.
La nivelul unei simple comparații, se poate constata cu uşurinţă că există semnificativ mai multe ştiri/articole ce vizează activitatea preşedintelui CSM față de ceilalți reprezentanţi de rang înalt ai sistemului judiciar în aceeași perioadă de referință”, mai susține Livișor Dascălu.
Acuzat că nu s-a opus unei încercări de șantaj
De acest raport s-a folosit IJ când a susținut că procurorul Ardelean a încălcat codul deontologic. La vremea respectivă, judecătorul CSM Liviu Odagiu susținea că procurorul Ardelean „nu s-a opus ideii de a se încerca o șantajare a președintelui CSM”, alt membru al Consiliului, Claudiu Drăgușin, susținea că trebuie stabilit dacă un asemenea comportament precum cel al procurorului Ardelean este permis, iar judecătoarea Elena Costache, a declarat fără echivoc că, din punctul ei de vedere încălcarea Codului deontologic este cât se poate de evidentă.
În realitate, ancheta IJ a fost doar o risipă de resurse, iar declarațiile judecătorilor din CSM un exercițiu de imagine, având în vedere regulamentul de funcționare al Consiliului care permite verificări ale încălcării Codului deontologic al magistraților într-un interval de un an de la comiterea lor.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„…nu cunosc legea de functionare… verificare de mantuiala… etc., etc.”___–___ este precum intr-o veche reclama comerciala” Nu stiu ce si nu stiu cum, Dar am dormit pe gratis la Days Inn!”, asa si acesti „magistrati”, habar-nu-au nici de propria profesie, de unde -partial- nici nu o pot exercita corect, ca altfel lucrurile sunt cum sant, pentru ca asa vor ei… -II-„Guvernul nu isi permite sa plateasca salariile restatnte ale magistratilor…”(Cronica.ro)___––dar isi permite( datorita slabiciunii si apatiei cetatenilor platitori de taxe) sa plateasca aproape un sfert de milion de mari paraziti, cu salarii de nababi si pensii speciale , inclusiv un parlament paramount supradimensionat, aproape sa ajungem numarul de parlamentari al Indiei si mai mare -nicio exagerare- decat al US ,…///
PS-comentariul dinainte, corect scris:”… un sfert de milion de mari paraziti( intre care FAC PARTE si magistratii asa ca „ciocul mic „, cu ” restantele”) cu salarii de nababi si pensii speciale…”___–-___ cred ca eroarea s-a strecurat, gandindu-ma -probabil- la cine stie ce alta grupa sociala, poate muncitori prin cariere, muncitori agricoli sau dascalime, altfel total gresit sa arati compasiune pentru o grupa de exploatatori si -mult mai grav- de opresori, magistratii sunt veriga sociala care ar putea indrepta lucrurile in orice, insa ei s-au facut parte a sistemului abuziv, de’a dreptul sclavagist…
Vom mai avea justiție corectă în țara asta numai atunci când va zbura porcul.
Ca națiune suntem gata.