Deși susțin că monitorizează declarațiile suspecte, procurorii Parchetului General arată că numărul sesizărilor pentru acest tip de dosare este mic, că nu pot scana non-stop mediul online și că sunt obligați să aplice legea care îi obligă să țină cont de existența unei condamnări definitive a celor lăudați, deși au comis în trecut infracțiuni de genocid contra umanității sau crime de război.
Astfel, Parchetul General precizează că în urma monitorizării acestor dosare s-au tras următoarele concluzii:
• numărul sesizărilor prin denunț sau plângere este unul relativ mic (în anul 2023 au fost înregistrate un număr de 146 de sesizări penale, iar în primul semestru al anului 2024 s-au înregistrat doar 105 astfel de sesizări);
• Ministerul Public nu are atribuții și nici capacitatea operațională de a monitoriza postările din mediul online;
• PÎCCJ s-a autosesizat constant în situația în care în mass-media au fost reflectate posibile încălcări ale legislației penale privind incriminarea infracțiunilor motivate de ură, cum a fost și cazul recent al unui europarlamentar;
• dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală.
Acuzație fără condamnare
De exemplu, PG citează teza I a art. 5 din OUG nr. 31/2002 care incriminează „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Din această perspectivă, infracțiunea amintită are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care s-a stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat.”
Articolul 2 din aceeași lege spune că „prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.
Cum nu toți dictatorii istoriei au fost condamnați de o instanță, rezultă că legea este inutilă și aproape de neaplicat. „Aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator”, mai arată PG.
Răspunsul PG a venit după ce presa a relatat că dosarul în acre era cercetat Călin Georgescu, candidat la prezidențiale care a ieșit pe primul loc la alegerile de duminică, a fost clasat de PG, acuzațiile fiind de promovarea cultului vinovaților de genocid și crime de război. Georgescu i-a lăudat public pe Zelea Codreanu și Ion Antonescu.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
