Cum poate să crească producția de bunuri în timp ce cantitatea de deșeuri rezultate să scadă? Alături de alte cinci IMM-uri selectate din toată Europa, o firmă ieșeană din industria modei s-a încumetat să își îmbunătățească tehnologia și să treacă la etapa următoare, economia circulară, un termen tot mai des folosit în mediul de afaceri. Modelul se bazează pe reciclarea deșeurilor și, în același timp, pe modul de realizare a produselor, în așa fel încât să rezulte cât mai puține deșeuri.
În mod evident, pe lângă creșterea competitivității și a inovării tehnologice, oportunitățile noului model economic (de fapt, nu chiar atât de nou) sunt asociate cu protecția mediului. Sistemele de management integrat al deșeurilor și mai vechiul 3R (recuperare, recondiționare, refolosire) sunt doar anexe ale noului tip de economie. Societatea de consum din anii ’90-2000 se întoarce, așadar, spre una bazată pe fabricarea în cantități mai mari cu resurse mai puține. Practic, modelul producție-consum-eliminare se schimbă sub ochii noștri într-unul în care produsele vor avea o durată de folosire mai mare, fiind totodată mai ușor de reparat și reciclat. Iar asta se traduce printr-o creștere a competitivității companiilor europene.
De altfel, în Uniunea Europeană există un plan de acțiune în acest sens adoptat în 2015. Unele țări și-au adaptat deja legislația pentru tranziția către economia circulară: Franța și-a făcut anul trecut o foaie de parcurs care a dus la apariția unor strategii la nivel urban și regional, Finlanda are un plan național încă din 2017, iar Slovacia se pregătește să facă acest pas în anul în curs.
55 pe un loc
Dacă implicarea la nivel de politici publice este esențială pentru economia circulară, la fel de importantă este competiția de proiecte pe programe cu finanțare europeană. Una dintre acestea, desfășurată la nivel de întreprinderi mici și mijlocii, tocmai s-a încheiat. Proiectul C-Voucher, parte din programul amplu Horizon 2020 al Uniunii Europene, care beneficiază de o finanțare de 80 de miliarde de euro în exercițiul financiar 2014-2020, exact asta urmărește: crearea unor modele de afaceri bazate pe economie circulară în cinci domenii: industrie prelucrătoare, agroalimentar, textil, apă și sănătate.
Un apel de proiecte lansat anul trecut în august a adunat nu mai puțin de 333 de aplicații din partea unor întreprinderi mici și mijlocii din toate țările Uniunii Europene, dintre care 87 au reușit să treacă de prima etapă de selecție. Dintre acestea, au fost selectate 11 pre-finaliste, care și-au susținut ideile în fața unui juriu. Printre cei șase câștigători se numără o firmă ieșeană din domeniul confecțiilor, Katty Fashion, al cărei proiect vizează reducerea cantității de deșeuri textile.
Au mai fost selectate două IMM-uri din Franța (una care produce telefoane mobile, iar cealaltă, ambalaje reutilizabile pentru alimentația publică), una din Suedia (tot din domeniul textilelor), una din Danemarca (tratarea apei) și o întreprindere din Bulgaria (agroalimentar).
Mai puțin timp, mai puține deșeuri
„Proiectul nostru C-Voucher are la bază o nouă abordare în procesul de dezvoltare al produselor de îmbrăcăminte, care combină proiectarea asistată de calculator, prototipurile virtuale, cu principiile designului sistemic. Scopul este reducerea semnificativă a deșeurilor de material pre-consum și scurtarea timpului de livrare a comenzilor. Obiectivul nostru este să reducem timpul de dezvoltare a produsului cu cel puțin 30% și, de asemenea, consumul de materiale implicat de producția mostrelor fizice, optimizând astfel resursele, timpul de livrare și costurile.”
Caterina Ailiesei, director general și fondator al firmei
Pe parcursul a nouă luni, respectiv până la sfârșitul acestui an, cele șase firme vor primi asistență, un voucher de 60.000 de euro pentru expertizele unor furnizori de tehnologie din domeniile lor, dar și facilitarea accesului la fonduri suplimentare pe piața de investiții pentru dezvoltarea mai departe a soluției propuse. Toate acestea, în cadrul unui Program de accelerare a soluțiilor pentru economia circulară, promovat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, organizație parteneră în proiectul C-Voucher. Următorul apel de proiecte va fi lansat la toamnă, în România, prin aceeași agenție.
Viitorul aparține companiilor care investesc în dezvoltarea tehnologică
De ce, totuși, un proiect pe ideea economiei circulare? „Suntem în mod real preocupați de impactul social și de mediu al activității pe care o desfășurăm. Dorim să construim o afacere durabilă, în care să obținem cele mai bune rezultate, păstrând în același timp cele mai înalte standarde etice”, ne-a spus Caterina Ailiesei. „Sensibilizarea în creștere cu privire la necesitatea reducerii impactului negativ major al producției și consumului de textile și îmbrăcăminte asupra ecosistemelor sociale și de mediu a determinat o reconfigurare continuă a lanțurilor de aprovizionare, a proceselor de producție și a modelelor de consum în acest sector. În această industrie disruptivă și dinamică, viitorul aparține companiilor care investesc în dezvoltarea tehnologică și organizațională responsabilă, bazată pe utilizarea eficientă a tuturor resurselor materiale și umane și crearea de avantaje competitive bazate pe cunoaștere și inovație, și nu pe forța de muncă ieftină și prețuri mici”, explică fondatoarea firmei ieșene.
Ea are și mai multe argumente bazate pe cifre: „Statisticile arată că producția și consumul de modă sunt responsabile pentru generarea a peste 5% din deșeuri, 25% din consumul de substanțe chimice și 20% din poluarea industrială a apei la nivel global. Această situație este cauzată de mai mulți factori, dar, în particular, industria confecțiilor generează o acumulare de resturi de materiale de 10% până la 30% direct din procesele de croire și coasere. Pentru o producție mondială de textile, estimată de raportul MIT pe 2015 la peste 400 miliarde de metri pătrați, înseamnă că între 40 și 120 de miliarde de metri pătrați de deșeuri textile au fost generate numai în anul 2015. Cum populația lumii continuă să crească, cererea de țesături și confecții va crește, de asemenea”.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
