Delta Dunării a fost, la începutul lunii mai, locul de desfășurare a celei de-a treia etape a proiectului european Scent, inițiativă finanțată cu fonduri europene și care are ca scop conservarea naturi și protejarea mediului printr-o mai bună înțelegere a fenomenului inundațiilor. Zeci de specialiști și voluntari din mai multe țări au pornit într-o așa-numită ”vânătoare de pokemoni” colectând date esențiale în cadrul acestui proiect care se derulează concomitent și într-o zonă urbană din vecinătatea râului Kifisos din Grecia.
Aproximativ 50 de profesori, experți în biologie, știința mediului și hidraulică, precum și tineri studenți de specialitate ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj, au răspuns prezent unui nou apel ”Scent”, reunindu-se timp de trei zile în Delta Dunării pentru a colecta date detaliate despre mediu și pentru a efectua măsurători exacte ale vitezei și adâncimii apei în locații cheie pentru acest habitat unic în Europa. Specialiștii au revenit practic în zonele pe care le-au studiat în toamna lui 2018, urmând să compare noile date cu cele vechi, realizând o ”hartă virtuală hidrodinamică” a apelor Deltei și, totodată, o evidențiere a zonelor cu risc crescut de inundare și transformare.
Scent Explore – aplicație și… vănătoare de pokemoni
Proiectul european ”Scent” propune practic o contribuție activă a cetățenilor, o contribuție a oricăror persoane interesate să colecteze informații din teren pe care să le transmită apoi prin intermediul aplicației ”Scent Explorer”. Aceasta funcționează asemănător cu mult mai vestita aplicație a jocului Pokemon Go, iar locațiile pilot alese sunt Delta Dunării, din România, și zona urbană ce se întinde de-a lungul râului Kifisos din Attica, Grecia.
Practic, în cazul proiectului derulat pe teren în România, ”utilizatorii sunt invitați să prindă pokemoni pe canalele Deltei, fotografiind diverse locații a căror monitorizare este extrem de importantă. Fiecare fotografie făcută în locurile marcate prin GPS de specialiști – pokemonii pot fi prinși numai în anumite puncte – aduce cu sine puncte prețioase pentru participant. În același timp, datele colectate prin intermediul fotografiilor sunt foarte importante pentru specialiști, care pot observa în timp real schimbări importante în ceea ce privește nivelul apei, starea malurilor, a vegetației și faunei”, explică Ioana Popescu, care predă de 18 ani la Institutul de hidraulică și ingineria mediului din Delft, Olanda, specializat în cercetări și cursuri de master și doctorat în domeniul apei.
În cadrul acțiunii de la începutul lunii mai, activitatea echipelor de specialiști însoțiți de voluntari, care s-au deplasat timp de trei zile cu șalupe pe canalele Deltei, a constat în fotografierea cât mai multor astfel de locații cheie. Acțiunea a presupus și două seturi de activități mai complexe, realizate de voluntari sub îndrumarea specialiștilor: măsurarea vitezei și a adâncimii apei.
Măsurarea vitezei apei – a fost făcută printr-o metodă pe cât de simplă, pe atât de eficientă. ”O minge asemănătoare uneia de tenis de câmp este aruncată în amonte. Voluntarii din barcă înregistrează apoi, filmând cu ajutorul aplicației Scent Explore, timpul necesar obiectului plutitor de a trece prin cadru. În acest fel, specialiștii pot determina ulterior viteza cu care curge apa în acel moment. Datele sunt comparate cu cele colectate la precedentele acțiuni, realizându-se practic un model complex care contribuie la înțelegerea fenomenului de transformare și inundare a unui număr mare de zone ale Deltei. Acest fapt contribuie decisiv la protejarea și conservarea a tot ceea ce înseamnă viață și mediu în această zonă superbă”, explică unul dintre coordonatorii acțiunii din Delta Dunării, tânăra braziliancă de 28 Thaine, doctorandă în Olanda la universitatea de hidraulică.
Măsurarea adâncimii apei – ”s-a realizat cu ajutorul unui instrument denumit miră, pe scurt, o riglă metalică gradată cu care specialiștii în hidraulică măsoară adâncimea apei coborând un capăt al instrumentului până pe fundul apei”, spune Fu, un tânăr vietnamez care își definitivează studiile în hidraulică și care subliniază că ”înțelegerea fenomenului inundațiilor nu poate fi realizată fără colectarea acestor date”.
Inundația, ca fenomen pozitiv
Scopul principal al măsurătorilor din acest proiect, realizate atât în zona urbană monitorizată în Grecia cât și în cea din Delta Dunării, este identificarea zonelor care sunt cele mai expuse la inundații. Există însă o delimitare esențială între cele două cazuri: ”dacă în cazul Greciei, inundațiile vizate de acest studiu sunt văzute ca fenomene cu potențial distructiv, în cazul Deltei, vorbim despre așa-numitele ”floods as a service”, adică inundații în serviciul mediului, cu efecte benefice.
Sigur că, dacă sunt depășite anumite cote, și în cazul Deltei ”inundațiile pot deveni extrem de dăunătoare atât pentru natură, cât și pentru om, însă, da, în partea proiectului desfășurată în România, monitorizăm într-adevăr ceea ce numit inundații benefice”, explică profesoara Ioana Popescu de la universitatea olandeză din Delft.
Proiectul ”Scent”, finanțat cu fonduri UE de 2,5 milioane de euro
În total, 10 entități – universități, institute de cercetare și instituții publice – din Grecia, Italia, Israel, România, Olanda și Irlanda sunt partenere și totodată beneficiare ale proiectului finanțat de UE cu aproximativ 2,5 milioane de euro, pe o perioadă de trei ani 2016-2019, prin programul Horizon 2020 (trad: Orizont 2020). Horizon 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat de UE, care are o finanțare disponibilă de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani.
În cazul României, parteneri ai proiectului Scent sunt Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, instituție a statului ce are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale şi aplicative în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, și Societatea Ornitologică Română (SOR), unul din cele mai importante ONG-uri de mediu din România, ale cărui activități sunt orientate către conservarea și protejarea speciilor de păsări sălbatice.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
