Restaurarea monumentelor funerare evreiești din Alba-Iulia s-a încheiat. Inițiativa a fost lansată în urmă cu zece ani, iar principalele obiective constau în conservarea și restaurarea monumentelor funerare din sectorul vechi al cimitirului evreiesc din oraș.
Proiectul prin care Ambasada SUA a finanțat restaurarea monumentele funerare din cimitirul evreiesc, din Alba Iulia, a ajuns la final. Este vorba despre un capitol care se încheie al taberei de restaurare ce a început în urmă cu zece ani.
Cimitirul evreiesc face parte din istoria și identitatea orașului
Rezultatele proiectului vor fi prezentate într-un eveniment ce va avea loc la Sinagoga din Alba Iulia între 21 și 22 martie 2024.
Având ca principale obiective conservarea și restaurarea monumentelor funerare din sectorul vechi al cimitirului, provenind din secolele XVIII-XIX, de o deosebită valoare memorială și patrimonială, și recuperarea inscripțiilor acestora prin cercetare epigrafică, proiectul constituie încununarea unui efort de un deceniu, în care studenții Departamentului de Istorie, Arheologie și Muzeologie al Universității, elevi ai Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia și alți voluntari din țară și străinătate, sub coordonarea restauratorilor în piatră Sidonia Petronela Olea și Valentin Ștefan, respectiv a reprezentanților celor două departamente universitare menționate, au reușit să schimbe imaginea cimitirului evreiesc și să atragă atenția asupra importanței acestuia pentru istoria și identitatea orașului Alba Iulia.
Restaurarea monumentelor funerare evreiești din Alba-Iulia
În deschiderea conferinței va fi lansat un volum dedicat cimitirului evreiesc, cu titlul Histories written in stone: Research, Conservation and Restoration at the Jewish Cemetery of Alba Iulia, publicat la editura Muzeului Național al Unirii și la editura Mega din Cluj-Napoca, editat de Sidonia Petronela Olea și Daniel Dumitran, care conține studii și un catalog a 111 monumente funerare conservate și/sau restaurate prin efortul restauratoarei Sidonia Petronela Olea și valorificate prin contribuția epigrafiștilor Lucian-Zeev Herșcovici, de la Biblioteca Națională a Israelului din Ierusalim și Claudiu Stoian de la Universitatea din București.
Continuarea în Alba24
Urmăriți PressHUB și pe Google News!