EURACTIV România a organizat astăzi, 21 aprilie 2021, workshopul intitulat „Proiecte de succes. Oportunități. Lecții învățate”, eveniment care s-a desfășurat online timp de două ore. În cadrul seminarului au fost prezentate proiectele de succes sub umbrela Politicii de Coeziune, iar participanții au putut afla mai multe detalii despre munca echipelor în procesul de implementare.
Corina Atanasiu, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat o serie de proiecte din domeniul educației sub numele de „Școala pentru toți”, apreciind că a fost o inițiativă foarte bună și care „și-a demonstrat utilitatea pe perioada pandemiei”. Grupul țintă eligibil a inclus copii de vârstă antepreșcolară de 2-3 ani, copii de vârstă preșcolară care fac parte din grupuri de risc, copii sau elevi din învățământul preuniversitar, în special cei din grupuri vulnerabile, cu accent pe copiii romi, din mediul rural, cu dizabilități sau din comunități dezavantajate socio-economic. Totodată, au fost incluși și tineri cu vârste între 6 și 16 ani, care au părăsit timpuriu școala, tineri între 12 și 16 sau tineri între 16 și 24 de ani care nu au un loc de muncă, dar nu au absolvit învățământul obligatoriu, precum și adulți între 26 și 64 de ani, aflați în aceeași situație.
Peste 100.000 de copii au fost ajutați cu aceste proiecte
Prin intermediul acestor proiecte, până la finalul anului 2020, 21.407 copii au participat la programe de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, 78.073 de elevi și 5.880 de tineri au fost susținuți pentru participarea la programe de educație, iar 9.636 de cadre didactice au participat la programe de formare sau schimburi de bune practici.
Cele trei proiecte de succes au fost desfășurate în județele Iași, Tulcea și Bacău, fiind implementate în perioada 2018 – 2021. Proiectul „Măsuri integrate pentru participare și reintegrare școlară în structuri școlare defavorizate în vederea creșterii participării la educație și formare în mediul rural și comunități marginalizate din județul Iași_PARESCO” are o valoare contractată de aproximativ 9,3 milioane de lei. Obiectivul general a fost cel de asistență și sprijin pentru 12 unități școlare defavorizate din șase comunități rurale din județul Iași, scopul imediat al proiectul fiind reducerea cu 742 a persoanelor aflate în risc de părăsire timpurie a școlii.
Al doilea proiect, al cărui beneficiar a fost Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, are o valoare contractată de 9,3 milioane lei, din care 7,9 milioane provin de la Uniunea Europeană. „ACCesibilizarea ofertei de EDucație și formare pentru comunități școlare defavorizate din județul Tulcea, prin utilizarea resurselor educaționale deschise – ACCED” a avut un obiectiv asemănător, diminuarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și a abandonului școlar la nivelul județului Tulcea. Cel de-al treilea proiect, „Educația, o șansă pentru fiecare!”, desfășurat la Școala Gimnazială Specială „Maria Montessori” Bacău, a promovat și implementat principiul egalității de șanse pentru accesul la educație și pe piața muncii a trei categorii de grupuri vulnerabile – persoane cu dizabilități, romi și tineri peste 18 ani care au părăsit sistemul de protecție a copilului.
„Aceste proiecte au avut un rol deosebit în timpul pandemiei, pentru că «școala după școală» a compensat lipsa școlii, copiii săraci au avut în continuare suport, hrană”, a precizat Corina Atanasiu, secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ciugud, „Smart village” de România
Primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian a continuat discuțiile despre importanța educației, înainte de a începe prezentarea conceptului de Smart village. „Educația trebuie să fie temelia oricărei civilizații, atunci când investești în educație de fapt investești în viitor”, a precizat acesta.
Comuna Ciugud, din județul Alba, este cunoscută pentru că a atras cele mai multe fonduri europene în exercițiul financiar 2007 – 2013, dezvoltând conceptul de „smart village”. Gheorghe Damian, primarul comunei, a explicat că Ciugud se află între primele cinci localități din țară din punct de vedere al obținerii veniturilor proprii. De asemenea, a subliniat importanța accesării fondurilor europene în dezvoltarea comunităților rurale, fără de care nu s-ar fi putut realiza majoritatea proiectelor. „Ne-am bazat investițiile noastre, în special pe fonduri europene, iar ca să vă faceți o idee noi am fi avut nevoie de veniturile proprii pe următorii 100 de ani ca să facem ceea ce am făcut cu fondurile europene. Pe de altă parte, ciugudenii ar fi trebuit să aștepte încă 100 de ani să se bucure de ceea ce au azi. Șansa de accesare a fondurilor europene a făcut ca instituțiile noastre să aibă un alt parcurs, o altă abordare, să fie o competiție, să nu mai depindă de politică acești bani”, a explicat primarul comunei Ciugud.
Gheorghe Damian a aproximat că până acum s-au investit peste 32 milioane de euro, iar dacă în anul 2000 comuna avea 2.600 de locuitori, acum populația a crescut până la 3.600 de locuitori. „Am investit 10.000 de euro pe cap de locuitor din bani europeni și am ajuns să fim comuna în care nu există locuință fără utilități, apă, canal, gaze, fibră optică. Am dezvoltat parteneriate cu comunele vecine, am polarizat în jurul nostru alte UAT-uri. Avem cele mai multe stații de încărcat pentru mașini electrice, o stație la mia de locuitori, lucru ce a dus la educarea populației în a-și cumpăra mașini electrice. Măsuram gradul de satisfacție al locuitorilor și cred că acesta e rolul unei comunități locale – să îi facă pe oameni fericiți”, a completat primarul.
330 de proiecte contractate pe POR prin ADR București-Ilfov
Dan Nicula, director general al ADR București-Ilfov, a prezentat la rândul său care este stadiul implementării proiectelor contractate prin POR în perioada 2014 – 2020, fiind 330 de proiecte depuse și 220 contractate. Dintre acestea, 74 sunt deja finalizate.
Cele mai multe proiecte contractate sunt cele pentru eficiența energetică a clădirilor rezidențiale, din 102 contractate fiind finalizate 69, iar valoarea solicitată pentru acestea a fost de 208 milioane euro. Celelalte proiecte au vizat mobilitatea urbană, consolidarea monumentelor, regenerarea urbană sau infrastructura rutieră.
„Ca lecții învățate până acum – deja am ajuns la o durată foarte mare între momentul depunerii proiectului și cel al semnării contractului de finanțare. O a doua problemă la care trebuie să fim atenți este calitatea documentației tehnice care are impact asupra implementării, determină un caiet de sarcini nu foarte clar, prelungiri, termene suplimentare, contestații sau chiar reluări ale achiziției. Toate aceste aspecte încercăm să le includem ca lecții învățate în viitorul program care are o valoare a alocării mai mare”, a precizat Dan Nicula, director general al ADR București-Ilfov.
Pe parcursul celor două ore au mai fost prezentate și alte proiecte de succes, precum „AgeWell”, Sisteme robotice cu aplicații medicale, „Viitor prin școală, educație pentru copii defavorizați”, „WIRE X 2019” sau „S.O.S (Satul-Orașul-Stațiunea) AQUA PRIMUS Sângeorz-Băi”. Evenimentul a favorizat și dialogul între participanți, la finalul prezentărilor fiind pregătită o sesiune de întrebări și răspunsuri, de unde au putut fi aflate mai multe detalii despre proiecte.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
