Propaganda Sputnik: aproape un atac pe zi la adresa lui Klaus Iohannis. Motivul: e german

Data:

spot_img

În ultimele trei luni, din 15 iulie și până în 15 octombrie, Sputnik Moldova și secțiunea sa dedicată pentru România a lansat aproape 90 de atacuri la adresa etniei președintelui în ultimele 90 de zile. Mai exact, 86 de atacuri prin materiale de opinie, știri false și dezinformări la adresa președintelui Klaus Iohannis despre etnia sa germană, posibila sa suspendarea, lipsa sa de patriotism și dezinteresul față de problemele românilor și teze că ar fi creația fie a serviciilor secrete, fie o marionetă a Occidentului.


Propaganda rusă din România a devenit tot mai vocală în resuscitarea naționalismului, xenofobiei și a demonizării personajelor-cheie din instituțiile statului român. Unele dintre țintele predilecte ale Sputnik, vârful de lance al propagandei ruse în țara noastră, sunt liderii de etnie germană – președintele Klaus Iohannis și primarul Timișoarei, Dominic Fritz – prezentați ca prototipul străinului care ar vrea să facă rău României.

În general, autorii Sputnik sunt selectivi și nu lansează propriile atacuri, ci mai degrabă preiau opinii ale altor comentatori care rezonează la narațiunile rusești publicate pe diferite portaluri din România car par să fie afiliate editorial propagandei ruse printre care Corectnews, unde scrie Sorin Roșca Stănescu, Politics.ro, ActiveNews, RTV, etc. Se crează astfel un efect de ecou prin aceeași abordare pe mai multe site-uri, deci o opinie „pertinentă” multiplicată.

Sputnik intra în România prin intermediul Republicii Moldova, acolo unde are o stație radio și ține un site de știri cu o audiență ridicată pentru Republica Moldova. Sputnik este un hibrid dintre fostul post de radio Voicea Rusiei și departamentul de externe al agenției ruse de știri RIA Novosti. Sputnik a fost înființat în noiembrie 2014, la doar câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și servește totalmente propagandei de stat a Rusiei.

Paradoxul face ca Sputnik Moldova să fie condus de Iurie Roșca, fost politician unionist de la Chișinău în anii `90 – 2000, trecut între timp cu arme și bagaje în solda propagandei ruse anti-românești și anti-occidentale. La Chișinău, portalul Sputnik și postul de radio asociat, sunt în rusă și română.

De pe această platformă Sputnik de la Chișinău, sunt lansate și chiar sponsorizate pe rețele de socializare dezinformări constante la adresa României și a liderilor ei.

Cele mai dese atacuri sunt lansate de Dragoș Dumitriu, unul dintre cei mai vocali propagadiști ai portalului, prin intepretarea și amestecarea unor declarații sau evenimentele din jurul lui Iohannis, toate puse numai în contexte negative, interpretări tendențioase și comentarii în cheia narațiunilor rusești anti-occidentale.

„Analistul Petru Romoșan arată, într-un editorial publicat pe Corectnews, că prin ultimele mutări politice în sfârşit putem înţelege de ce au avut nevoie românii majoritari ortodocşi de un preşedinte sas şi luteran. Pentru că românii continuă să fie trataţi convenabil de occidentali ca o populaţie primitivă, needucată, incapabilă să se autoguverneze. Un fel de Africa albă, este diagnosticul lui Romoșan”, scrie Sputnik.

Pe 4 octombrie, același Dragoș Dimitriu scria„Iohannis s-a asigurat ca tendințele suveraniste de pe vremea lui Dragnea să fie blocate. Deci, da, fără asemenea cedări, România ar fi fost catalogată ca un paria al UE, așa cum s-a întâmplat cu PSD-ul condus de Dragnea”.

Propaganda rusească are drept scop, după cum explică Armad Goșu, specialist în spațiul fostei URSS „să stârnească naționalismul românilor” să-i convingă că ar fi „subjugați de străini, mai precis de germani”. Pe un fundal tensionat de criza pandemică generată de coronavirus și a efectului său de bulgăre de zăpadă în zona politico-economică, Rusia încearcă să creeze un climat de instabilitate și revoltă socială din partea cetățenilor împotriva statului român.

Rețeta este simplă și uzitată anterior atât în Rusia Țaristă, cât și pe vremea Uniunii Sovietice cu ajutorul mitului „cetății asediate” și a rezistenței în fața dușmanului străin, care poate fi atât în interior, cât și în exterior.

Vigilența paranoidă și xenofobie

Moscova încearcă să manipuleze opinia publică din România cu aceleași instrumente. Suspiciunea și ostilitatea față de „străini”, mai ales a celor cu viziuni democratice, este o constantă și în spațiul public din Rusia, dar și o componentă fundamentală în narațiunile lansate în cadrul campaniei de dezinformare purtată de Kremlin în ultimii ani în România.

De aceea, dintre țintele propagandei nu putea lipsi primarul Timișoarei, Dominic Fritz, despre care scrie același autor de articole părtinitoare Dragoș Dimitriu pentru Sputnik: „Controversatul primar USR al Timișoarei, germanul Dominic Fritz, răspunde unei anchete de presă din care apare suspiciunea că ar fi agent al unui serviciu secret german. Fritz compară situația sa cu an unei femei era suspectată de vrăjitorie în Evul Mediu, care era legată și aruncată în apă”.

Realizatorul emisiunii Breaking Fake News și publisher-ul Veridica.ro, Marian Voicu, ne-a explicat că știrile false, dezinformările și „kompromat”-ul care îi au ca țintă pe Klaus Iohannis și Dominic Fritz se subsumează marilor narațiuni-fake pe care Kremlinul le cultiva încă din 2013: „Și anume că Romania este o colonie condusă de straini, deși cetățean român, Iohannis este totuși un „implant străin”, iar Fritz este un „alogen” prin excelență, care a lucrat în aparatul politic al Germaniei Federale”.

Marian Voicu mai avertizează că propaganda Moscovei spune că „fascismul renaște în Europa”, iar Rusia rămâne vigilentă și dă senzația că e singura care ar putea salva din din nou continentul: „Iohannis a fost președintele Forumului german, <<continuatorul unei organizatii naziste>>, iar Fritz a fost consilierul președintelui german Horst Köhler, ai carui părinți <<s-au pus la adapost din Basarabia în Germania nazistă>> în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sau că exploatatorii seculari își conserva drepturile și celebrează memoria asupritorilor românilor, de pildă, Iohannis îl celebrează pe Samuel von Brukenthal, etc”

Cum e pusă la lucru propaganda rusă

În primul rând prin titlurile folosite de Sputnik: „De ce au avut nevoie românii ortodocși de un președinte sas și luteran – analist”, „Cozmin Gușă despre ”procedura necesară de CASTRARE politică și IZOLARE a lui Iohannis”, „Klaus Iohannis, total umilit de Nicolae Ceaușescu!”, Semnal de alarmă: „Iohannis și Cîțu vor anunța un MARE FAKE news pentru țară!”, „Iohannis, făcut de râs de… ministrul ungar de Externe”, „Militarii români, AVERTISMENT fulminant, NAȚIONALIST, pentru Iohannis și Cîțu” sau „Iohannis acuzat că ”jignește profund întreaga nație română, sfidând-o și umilind-o” .

Politologul Ion Tăbârță, care predă la Universitatea din Chișinău explică totul plecând de la faptul că rușii „încearcă să discrediteze tot ce este european” și că „identifică anumite ținte”, cum ar fi spre exemplu președintelui Iohannis, pe care-l discecă pornind atât de la etnia lui cât și de la cariera politică: „propaganda rusă încearcă să compromită tot ce înseamnă dreapta politică liberală și pro-europeană. Rușii încearcă prin diferite metode să discrediteze. Lor nu le trebuie politicieni credibili, acolo lovesc ei”.

În prelungirea acestor explicații, Marian Voicu a adăugat că:

„Delegitimarea și decredibilizarea instituției prezidențiale poate produce vulnerabilități; compromiterea primarului Timisoarei, Dominic Fritz, unul din cei mai activi în planul reformarii administrației locale este o miză importantă pentru propaganda rusă. Cultivarea suspiciunii și a neîncrederii în administrația centrală și locală este una din temele majore ale trolling-ului rusesc”.

Marian Voicu mai spune că Sputnik îi prezintă pe Iohannis și Fritz ca pe vârfurile unei comunități care a salutat nazismul si l-a servit, iar acum cei doi „sunt curelele de transmisie ale unui Occident care păcătuiește din nou prin slăbiciune, cultivarea viciului, abandonând valorile tradiționale”, în plus, „germanii sunt suspecții de serviciu – cu un trecut care îi condamnă,o religie și limbă straine de cele ale majorității și cu interese care îi leagă limpede de Germania, mai degrabă decât de comunitățile pe care, chipurile, le servesc”.



“This project was funded in part by a grant from the United States Department of State. The opinions, findings and conclusions stated herein are those of the author[s] and do not necessarily reflect those of the United States Department

of State.”

“Acest proiect este finantat in parte printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A.  Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorului/autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.”

spot_imgspot_img
Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu este un jurnalist politic și de investigație, specializat în Europa de Est și în politica fostelor state sovietice din regiune. A lucrat ca jurnalist din 2006 la posturile de presă românești precum Mediafax și cotidianele Ziua, Curentul și Evenimentul Zilei. A fost premiat pentru investigațiile sale de Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România în 2016; a câștigat premiul „European Reporter în 2017” oferit de Comisia Europeană și a fost premiat în Moldova prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în 2016.
3 COMENTARII
  1. Inventati „rasism”, „xenofobie” si altele, caci pe astfel de cuvinte se bazeaza propaganda voastra mincinoasa, globalista!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Răzvan Ceuca, expert în cyber security: „Instituțiile nu au luat măsurile preventive necesare!”

Expertul în cyber security Răzvan Ceuca atrage atenția asupra...

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...