Protocoalele secrete din 1941 și împărțirea Europei. Potrivit acestora, Stalin cerea Delta Dunarii, estul Poloniei si baze militare permanente in Romania si Finlanda.
Deși publicul știe doar despre celebra scenă a șervețelului cu procente și despre împărțirea Europei din Conferința de la Ialta, din 1945, în realitate negocierile pentru soarta continentului după Al Doilea Război Mondial au început cu mult mai devreme, încă din toamna lui 1941.
În timp ce nemții ajungeau la porțile Moscovei și părea doar o chestiune de zile până când vor intra în Piața Roșie, dictatorul sovietic Stalin și premierul britanic Churchill erau deja în schimb intens de mesaje, discutând nu doar termenii colaborării anti-germane, ci și destinul Europei postbelice.
Citește și: Cutremurul de pe burse, avertisment sau panică nejustificată? Ce prevăd analiștii
Evoluția acestor negocieri arată că, de fapt, Churchill – mult-hulit de români pentru că ar fi „vândut“ țara rușilor în octombrie 1944 – a vrut inițial ca țările europene eliberate de Germania nazistă să revină la democrație și independență.
Rușii nu intenționau să plece din țările ocupate
Doar evoluția ulterioară a lucrurilor l-a făcut pe marele politician britanic să-și revizuiască poziția în conformitate cu realitatea din teren și să propună târgul devenit celebru ulterior, cu procentele de influență anglo-americane și sovietice din Europa Centrală și de Est.
La ora la care Churchill purta acele negocieri (octombrie 1944) cu Stalin, Armata Roșie ocupase deja în întregime România și Bulgaria, trecuse de Varșovia și înainta către Budapesta.
Era evident pentru oricine că rușii nu mai aveau de gând să plece din țările ocupate, iar de acolo puteau fi scoși doar printr-un nou război.
Dar, după ani de război greu cu Germania lui Hitler, opinia publică din SUA și Marea Britanie n-ar fi fost dispusă la un nou sacrificiu pentru a elibera de bolșevici niște țări îndepărtate, de care mare parte din populație nici nu auzise măcar.
Ca urmare, Churchill a propus celebrul târg prin care România a fost cedată URSS (90% influență rusească, 10% influență anglo-americană) la schimb cu Grecia, unde procentele aveau să fie inverse.
În Bulgaria urma să fie 75% influență rusească și 25% anglo-americană. În Ungaria și Iugoslavia s-a discutat despre egalitate, 50%-50%. Polonia era un caz aparte.
Așa cum se știe, la finalul războiului, sovieticii n-au mai respectat, de fapt, niciun acord și au transformat în sateliți toate țările pe care le controlau militar.
Continuarea în Aktual24
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: aktual24.ro)
Asta era situația în 1944. Mă întreb: azi cât la % socotesc politicienii (mult spus!) români că avem influență sovietică în România?