Gheorghe Moroșan, cel care a înjunghiat mortal doi bărbați într-un bloc din Onești nu a intrat în fosta sa locuință cu gândul de a ucide, crede psihologul Gabriel Diaconu.

„Într-o luare de ostatici crima este o complicație generată de panică, nerăbdare și sentimentul iminent al eșecului. Furia făptașului e dublată de luciditatea că, odată planul eșuat, va fi judecat pentru privare de libertate. Drept urmare este rezonabil să propui că omorul NU fusese plănuit”, a explicat psihologul Gabriel Diaconu, după ce a adunat toate datele publice din dubla crimă de la Onești. 

Gheorghe Moroșan, un băcăuan de 68 de ani care mai avea condamnări în trecut pentru furt, a ucis luni doi muncitori care se aflau în locuința din care fusese evacuat cu familia lui în urmă cu zece ani. 

Individul a reușit să-i lege pe cei doi, mai tineri decât el, cu mâinile la spate, după ce înainte de a pătrunde în apartament sunase chiar el la 112 să anunțe ce are de gând. După o discuție de mai multe ore cu polițiștii, Gheorghe Moroșan l-a înjunghiat în inima pe unul dintre cei doi muncitori, iar pe al doilea l-a înjunghiat de opt ori. 

„Omorul, fie și cel în contextul premeditării, nu este neapărat premeditat în sensul fantasmei de homicid. Mai degrabă aici ai de a face cu o faptă impulsivă, de descărcare a frustrării unei persoane teribil de ambalate de faptul că e – din nou – batjocorită de poliție.
 
Timpii narativi se contopesc, omul intră în tunelul emoțional în care se simte el agresat psihic, și se răzbună pe persecutorul lui. Aici cele două victime.
 
De ce amândouă? Nu cred că le mai vedea distinct. Dacă era unul ar fi înjunghiat unul. Dacă erau trei ar fi înjunghiat trei. Practic Moroșan și-a «descărcat» frustrarea pe personajul colectiv”, arătat psihologul.

 Delirul care a dus la crimă

 Gabriel Diaconu estimează, pe baza datelor publice, că Gheorhe Moroșan nu era un criminal, ci un om cu  un delir de prejudiciu/ persecuție.

Spun «delir» pentru că o nedreptate veche de aproape 20 de ani era la fel de vie pentru el ca la momentul săvârșirii. E vorba de acuzarea soției, care a început lanțul bizar de evenimente.

Scopul lui a fost de la început expunerea publică. De aceea a sunat la 112. Știa că la astfel de întâmplări vine presa. Voia să-și recitească «manifestul» din 2016, să-l filmeze, să îl vadă la știri.

Mai mult, voia să-și întemeieze acuzațiile cu singura piesă de puzzle care îi lipsea, în speță «hotărârea judecătorească». Cât despre cei 300 de mii de Euro, banii aproximau prejudiciul mental calculat de făptaș, o sumă abstractă a suferințelor lui.

Și totuși Moroșan a adus un cuțit cu el. Deși amenințase, talionic, că acolo unde poliția pusese arma la tâmplă fiicei lui, și el își va face dreptate cu arma. Nu armă de foc, cât armă albă, aici. În astfel de spețe, totuși, răpitorii se «înarmează» cu instrumente de descurajare a ostaticului, nu neapărat unele la care să se priceapă, și nu neapărat unele pe care să le mânuiască suficient cât să cauzeze leziuni specifice sau să administreze durere ori suferință.

Au spus colegii mei că omul era o «bombă cu ceas». E o expresie frumoasă dar inexactă. Majoritatea oamenilor care pun în practică planuri malefice (escrocare, șantaj, luare de ostatici etc) au în biografia recentă stressori. Ce stressori avea Moroșan? Cel mai la îndemână este cel financiar, după care cel interpersonal.

Între epistolele lui sunt spații mari, și sugerează că are «cicluri» în care, sub influența unor factori de viață, sau psiho-emoționali, pică în «vechea poveste» în care își accelerează gândirea paranoică și sentimentul de persecuție. Firea lui este oricum rigidă, nu-l scoți din ale lui.

Dar istoricul lui infracțional este mixt, cu o fază în tinerețe de relativă organizare la nivelul micii violențe (furt calificat), după care un incident la începutul anilor 2000 (vătămare), după care conducerea sub influență (2010). Te uiți mai degrabă la un nostalgic nedreptățit, decât la un mare agresor”, a scris psihologul. 

partajează acest articol:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.