Psihologia de război: cum s-au schimbat românii

Data:

spot_img

Dintre țările est-europene, România este de departe cea mai deschisă primirii refugiaților. 56% dintre români sunt „complet de acord” să-i primească pe ucrainenii care fug din fața invaziei rusești.

Această generozitate se suprapune peste calitatea pe care și-o asumă cel mai des românii în sondajele de opinie: ospitalitatea. Studiul amplu făcut, însă, de profesorul Daniel David de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, descoperă că în autoportretul pe care și-l fac românii pe locul al doilea, după ospitalitate, este indiferența, nepăsarea, cinismul, iar per total: „profilul psihocultural al românilor este dominat de neîncrederea în oameni, care ne face să fim mai puțin toleranți și cooperanți cu alții în beneficiul comun” (Daniel David, Psihologia poporului român, Polirom, Iași, 2015).

Ospitalitatea, în psihologia de război

În trecut au existat reacții adverse față de străinii primiți în România, și chiar comunități care s-au revoltat, iar în perioada cea mai grea a sirienilor, care fugeau de războiul civil prelungit și de teroriștii Statului Islamic, aproape 70% dintre români nu erau de acord cu primirea refugiaților în țară (INSCOP, septembrie 2015). În acest răspuns se ascunde, însă, și rasismul autohton, atât de prezent când e vorba și despre romi.

Reacția primitoare a românilor față de ucraineni e diferită fiindcă intră în discuție proximitatea geografică, ușurința mai mare a oamenilor de a se pune în pielea altora și mai ales urgența războiului care i-ar putea ajunge și pe ei din urmă. De aceea se poartă cu ucrainenii așa cum ar vrea să se poarte occidentalii cu ei, în cazul în care vor fi nevoiți, la rândul, lor să fugă.

La oarecare depărtare de români se află Republica Moldova, unde populația e „complet de acord” cu primirea refugiaților ucraineni în proporție de 45%, urmată de Polonia cu 35%, Serbia și Slovacia cu peste 30% și Ungaria cu 28%. Totuși, totalul celor care sunt complet de acord și a celor care sunt parțial de acord arată că în fiecare din aceste țări există în jur de 60% din populație care răspunde afirmativ în fața tragediei din apropierea granițelor lor, potrivit unui sondaj DataDiggers făcut în luna martie și citat de G4media.ro.

Continuarea, pe Deutsche Welle.

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.
1 COMENTARIU
  1. Ati inventat apa calda! nu e nicio surpriza doamna! ucrainenii si romanii din Ucraina, sunt apropiati ca mod de viata si religios, de noi…asta conteaza foarte mult, desi multa lume ,,modernista” nu vrea sa priceapa importanta apartenentei religioase; sunt relatii vechi, de sute de ani intre noi si ei, daca studiati cu atentie istoria reala a Romaniei…cum sa fie de acord romanii sa primeasca refugiati din zona Siriei, care au cu totul alt mod de a intelege viata, cu totul alta orientare religioasa si as zice fara rautate, ,,apucaturi” de islamisti radicali..au fost o groaza de atentate religioase, numai in Europa, care au pus in garda lumea..nu stiu de ce nu vreti sa pricepeti si veniti mereu cu niste asa-zise standarde ,,progresiste”, care nu au nimic de a face cu realitatea…apartenenta religioasa joaca si va juca un rol extrem de important, in lume..Andre Malraux, spunea candva: ,,secolul XX va fi religios, sau nu va fi deloc”..nu cred ca n-ati auzit de asta….nu trebuie sa confundam modul in care se comporta unii clerici, cu religia crestina, asa cum a fost propusa de Hristos!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Schimbarea la față a lui George Simion

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de...

Va trece si asta!

Filosoful britanic Tim Crane ironizează în cartea „The Mechanical...

Ciolacu, „premierul Nordis” – singur şi temător?

Premierul Marcel Ciolacu, 56 de ani, a consumat multă...

Revizionismul lui Simion și întâlnirile cu agenții ruși | Puterea a Cincea

Revizionismul lui Simion și întâlnirile cu agenții ruși. Calitatea...