Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de cărți, 70% dintre români nu citesc măcar o carte, minus 40% la biblioteci, cele mai mici bugete ale Educației de pe continent în 21 de ani după Revoluție!
Românul și cartea, un mariaj aparent imposibil după căderea comunismului. Șiruri de rapoarte europene evocă în mod ciclic o realitate dramatică, perpetuată și adâncită an după an: avem o problemă majoră cu lectura, cu preocuparea pentru carte, sub toate formele ei. Iar pachete de studii și cifre interne ajung deseori să se bată cap în cap într-o luptă discretă între adevăr și minciună
„I read books”. E răspunsul pe care Elon Musk îl oferă de fiecare dată când e întrebat cum a ajuns să construiască rachete, să se joace cu lumea infinită a spațiului și cu provocările industriei mașinilor electrice.
Al doilea cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere estimată la 195 miliarde dolari, și vedeta incontestabilă din siajul lui Donald Trump în al doilea descălecat la White House vorbește deseori despre mirajul cărților pentru a explica ascensiunea epică spre inovație, afaceri, bani, influență și putere.
Lectura și mintea ageră, o conexiune pentru studii neuro
Iar în 2014, pe când Musk le vorbea cu preocupare studenților de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) despre pericolul inteligenței artificiale asupra rasei umane, un studiu relevat de NeuroReport, un prestigios portal care găzduiește cercetări în domeniul neuroștiințelor la scară mondială, venea pe nebănuite în sprijinul explicațiilor educative lansate de sud-africanul cu chip de heruvim.
Pe scurt, concluzia: mecanismul citirii pune în mișcare la nivelul creierului o rețea vastă de circuite și impulsuri, care devin mai sofisticate pe măsură ce individul își intensifică preocuparea pentru lectură. Adică cititul contribuie la dezvoltarea unui minți agere și sănătoase.
Cercetare internă: 42% dintre românii din marile orașe nu au citit nicio carte în ultimul an!
Dar la peste 8.000 de kilometri depărtare de Mr. Elon și de autorii manualului neuro, o țară situată pe educatul „Bătrân Continent” se află în război declarat cu cartea. În ultimii ani, România s-a instalat cu toate puterile în coada Europei într-o colecție de topuri culturale, care au invariabil la final ruda dezrădăcinată de la răsărit. Și parcă ține neapărat să pună stăpânire pe „lanterna roșie”, cum sunt numite în sport echipele aflate la sfârșitul ierarhiei.
În noiembrie 2021, o statistică Eurostat, agenția europeană de profil, plasa România pe ultimul loc la consumul de carte: 93,5% dintre români, adică circa 17,8 milioane de suflete, nu cumpără nici măcar o carte! Iar la librării, aceeași poziție: raport – două la suta de mii de locuitori! „Clasamentul se păstrează și azi!”, confirmă Mihai Mitrică, director executiv la Asociația Editorilor din România.
Iar pentru a completa tabloul prăfuit, invocă mai departe un studiu propriu AER din 2023, care arată că 42% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an. Și cei care intră în aceste procente sunt, cu precădere, tineri, oameni cu un nivel scăzut de educație, necăsătoriți, cu venituri mici.
Este vorba despre o cercetare efectuată în primele 20 cele mai mari orașe din România, cu o populație de minimum 100.000 locuitori și cu acces facil la infrastructura culturală.
Preferințe: citesc mai mult cei căsătoriți și absolvenții de liceu, tinerii se îndepărtează de lectură
Să vedem însă mai departe profilul românilor în materie de carte:
– femeile citesc mai mult decât bărbații (34,3% bărbați nu citesc versus 26,9% femei);
– nu citesc: 51% dintre tinerii între 18 și 24 ani, 26,5% – între 25 și 34 ani, 23,8% – între 35 și 49 ani, 29,4% – între 50 și 65 ani;
– majoritatea românilor citesc din motive de escapism (relaxare, recreere, decuplare de la problemele zilnice): 48,2%;
– existența unor alternative mai atractive e principalul motiv de a nu citi: 59,4% preferă alte surse de informare, au alte modalități de recreere și relaxare ori prietenii nu citesc, așa încât cărțile nu fac parte din universul lor;
– 66,8% preferă formatul clasic al cărții, pe hârtie, numai 8,3% aleg versiunile audiobooks;
– majoritatea citesc o dată sau de două ori pe săptămână – 31,1% și petrec între coperți de obicei o oră și jumătate sau două – 30%;
– topul genurilor e condus de triada ficțiune, literatură tip povești, nuvele (69,8%) – dezvoltare personală (54%) – non-ficțiune (39,8%);
– citesc de obicei absolvenții de liceu, cu diplomă – 31,1% și cei căsătoriți – 70,4%.
În coada Europei la capitolul ”citit – principala relaxare în timpul liber”
Cifrele sunt însă și mai aspre când vizează întreg cuprinsul țării, nu doar marile orașe, precum în studiul AER. Astfel, conform Eurostat, care centralizează și agregă informații furnizate de autoritățile naționale, 70,5% dintre români (13,5 milioane oameni) nu citesc măcar o carte, date 2022. Ultimii din Europa! La fel, numai 3,1% citesc minimum 10 cărți/an. Tot ultimii și pe acest segment!
Dezinteresul românilor pentru carte, în general, nu e însă o noutate la nivelul ultimului deceniu și jumătate. Bunăoară, un raport Eurostat evoca faptul că, potrivit unui studiu derulat în 15 state din Uniunea Europeană în perioada 2008-2015, țara noastră era penultima la capitolul „cititul – activitate principală de petrecere a timpului liber”: 6,2%. În vârf – Finlanda (16,8%), Polonia (16,4%) și Estonia (15%).
Fix aceeași poziție ocupam și în materie de timp petrecut cu cartea în față: 5 minute/zi, la egalitate cu Austria și Italia, într-un top dominat tot de Estonia (13 minute/zi), Finlanda și Polonia (câte 10 minute/zi).
Locul 20 pe continent la piața de carte: 161,3 milioane euro în 2024
Cât de mare e însă „felia” de carte în România? Dimensiunea ajunge la 161,3 milioane de euro în 2024, locul 20 din 37 țări europene monitorizate, conform Ibisworld, o companie care oferă cercetări către mii de industrii din lume, bazându-se pe date economice, demografice și de piață.
Potrivit aceleiași surse, funcționează în total 677 de afaceri în domeniu, în scădere cu 2,3% față de 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de Covid.
„Dacă ne uităm și la Topul Forbes publicat în vară, cu cifrele de afaceri din 2023, veți vedea că, adunate, au crescut cu numai 10 la sută, ceea ce e sub inflație. Prin urmare, avem acolo o scădere în mod real. Piața se restrânge din mai multe motive. În domeniul nostru, principala explicație e că nu mai intră cititori în piață, fiindcă sistemul educațional nu-i formează pe tineri de ani și ani de zile”, susține Mihai Mitrică.
În intervalul 1995-2022, România a avut în 21 din 30 de cazuri ultimul sau penultimul buget la Educație în Europa!
Iar o scanare a modului în care statul român a tratat educația prin bugetele alocate după Revoluție pune pe masă o realitate șocantă. Graficele Eurostat arată că, în perioada 1995-2022 (28 ani), în materie de procente alocate din PIB, România s-a aflat în 21 de cazuri pe ultimul sau penultimul loc la educație în grupul celor 30 de țări monitorizate (27 UE + Elveția, Islanda, Norvegia)!
S-a mișcat între 2,8% (2013) și 4,3% (2008) în condițiile în care media UE stă în intervalul 4,8%-5%, cu vârfuri spre 8%, în special în zona nordică a Europei (Suedia, Danemarca, Islanda).
Cam același film și la cultură, cu mențiunea că rapoartele Eurostat se referă la o rubrică mai largă, intitulată ”Recreere, cultură și religie”. Am bifat mai mereu procente sub 1% din PIB, tot înspre coada Europei!
În cifre reale însă, Cultura a beneficiat în 2022 de cel mai mare buget după Revoluție: 2,7 miliarde lei (1% PIB).
Au dispărut 40% dintre bibliotecile existente după Revoluție
În plus, un alt element care s-a prăbușit după 1989, cu efecte directe pe piața de carte, este colecția de biblioteci la nivel național.
Conform datelor INS, în România anului 1995 funcționau 13.577 biblioteci. În 2023 mai apar în statistici doar 8.263! Adică o incredibilă scădere cu circa 40%! Sunt județe întregi unde cifrele s-au topit dramatic, precum în Argeș (625 vs 324), Bacău (496 vs 303), Bihor (421 vs 253), Cluj (443 vs 260), Harghita (289 vs 148) sau Suceava (574 vs 283).
„Avem din 2002 o lege a bibliotecilor care nu permite asta, în mod normal. Scrie negru pe alb că o bibliotecă publică nu poate fi desființată decât dacă se desființează unitatea administrativ-teritorială pe care o deservește. Dar știți cum se procedează la noi, românește! Biblioteca de la țară se transformă într-un serviciu al primăriei, la primărie lucrează cine trebuie, e angajată o persoană care are sau, mai degrabă, nu are timp să deschidă biblioteca”, remarcă Mihai Mitrică de la Asociația Editorilor din România.
Și explică mai departe: „Primarul scapă astfel de o presiune impusă de lege, anume să cumpere în fiecare an câte 50 de cărți la mia de locuitori pe care îi deservește. Ca să înțelegeți ordinul de mărime, piața de carte s-ar dubla anual în România dacă s-ar respecta acest standard minim legal. Știți în ce măsură a fost respectată această prevedere? Sub 18%! Prin urmare, nu suntem în stare să atingem baremul minim decât în o cincime din cazuri”.
Barometrul de Consum Cultural 2023: „A crescut gradul de frecventare a bibliotecilor în mediul rural”
Statul român gestionează și scanează piața de carte apelând inclusiv la serviciile unei entități numite Institutul Național de Cercetare și Formare în Cultură, care publică anual un raport intitulat „Barometrul de Consum Cultural”. Recent, a apărut documentul aferent anului 2023.
Câteva idei:
„Frecvența mersului la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărți nu s-a modificat semnificativ în ultimii 10 ani, fluctuațiile fiind foarte mici de la an la an, atât la nivel general, cât și la nivelul categoriilor de participare lunară sau anuală. În anul 2014, doar 3% dintre respondenți au împrumutat sau citit o carte la bibliotecă în ultima lună, comparativ 6% în 2023. În plus, în anul 2014, 21% dintre respondenți au împrumutat cel puțin o dată pe an o carte sau au citit o carte la bibliotecă, comparativ cu 19% în 2023”.
Sau: „Îmbucurător este faptul că, în ultimii 10 ani, se observă o creștere semnificativă a gradului de frecventare a bibliotecilor în mediul rural: dacă în anul 2014, 5% dintre locuitorii satelor frecventaseră cel puțin o dată în ultimele 6 luni o bibliotecă publică, în anul 2023 procentul ajunge la 11%”.
Și încă un punct: „Suma de 2500 de lei reprezintă un prag de diferențiere și în ceea privește frecventarea bibliotecilor, cu precizarea că persoanele care au un venit lunar de peste 6000 de lei frecventează mai rar bibliotecile, în comparație cu persoanele care au un venit între 2501 și 6000 de lei”.
Mihai Mitrică, Asociația Editorilor din România: „Maculatură! Depășiri de plan ca pe vremea lui Ceaușescu. Cifre raportate de zece ori mai mari!”
Mihai Mitrică are însă niște observații critice pe marginea acestui document propus anual de INCFC: „E publicată niște maculatură, în care cifrele sunt mai ceva decât depășirile de plan pe vremea lui Ceaușescu. Dacă veți lua fiecare segment cultural, nu doar cartea, veți observa că s-a înregistrat o creștere peste tot. Cred că oamenii sunt foarte îndatorați unor politicieni și atunci încearcă să ofere date cât mai bune posibil”.
Oferă un exemplu frapant: „Asociația Editorilor organizează cele două mari târguri de carte, Bookfest și Gaudeamus. În ultimul barometru, INCFC ne spune că 16% dintre români au frecventat cel puțin o dată un târg de carte în 2023. Proporțional cu populația de peste 18 ani, deși au măsurat și consumul sub acest prag, ar însemna 2,8 milioane de vizitatori. Este enorm, de cel puțin zece ori mai mult decât cifrele pe care le înregistrăm cumulat la Bookfest și Gaudeamus, în București și la edițiile locale. Real, scoatem din casă cam 300.000 de oameni care să meargă să vadă cărți și să își cumpere de la târguri. Cum ar veni, INCFC a făcut o măsurătoare din pix”.
Explică: „Întotdeauna, scuza e că sociologii au dat aceste date. Nu știu despre ce sociologi e vorba, ce, când și cum au măsurat, dar treaba asta e plătită, în primul rând, din banii noștri, ai contribuabililor. Și plătim o instituție ca să ne mintă! Ea fundamentează niște politici publice ale Guvernului României, ceea ce e, de fapt, marele pericol”.
„E-book reprezintă sub 1%, iar audiobook-ul face eforturi imense”
Mitrică mai punctează că „educația și cultura în România sunt subfinanțate și, din când în când, mai apare câte o poveste că s-a mutat totul în online. Nu s-a mutat nimic în online!”.
Oferă amănuntele: „Serviciile de audio streaming și ebook în România sunt la un nivel foarte scăzut ca pondere în piață. E-book-ul reprezintă sub 1%, iar audiobook-ul face eforturi imense, plecând de la zero în urmă cu doi-trei ani. Și le e greu nu pentru că nu ar știi ce să facă, ci fiindcă nu au cu cine, pentru că toată această infrastructură care ar trebui să formeze cititori e subfinanțată. Nu de ieri, de azi, ci de prin anii ‘80, când s-a luat decizia rambursării anticipate a creditelor internaționale, iar de la cultură s-a tăiat masiv. Și totul s-a dus la vale, cu mare aplomb după criza din 2008”.
Comparația bulversantă cu Chișinăul și campionii Europei la consum de alcool
Și invită mai departe la o paralelă cu Chișinăul: „Uitați-vă câte biblioteci publice are Republica Moldova! Raportați la populație și veți vedea că suntem inclusiv sub ei. Noi având statutul de soră mai mare”.
Prin urmare, cum arată comparația cu vecinii de la est? Cifrele de peste Prut le regăsim într-un material prezentat în decembrie 2021 de TVR Moldova, pe baza unor date primite de la Ministerul Culturii de la Chișinău.
Așadar:
Moldova – 2.655 biblioteci – 3 milioane locuitori – o bibliotecă la 1.130 de oameni
România – 8.200 biblioteci – 19 milioane locuitori – o bibliotecă la 2.300 oameni.
Iată încă un bun motiv să visăm la unirea cu frații moldoveni! Sau poate ne interesează, totuși, și la ce anume suntem primii în Europa? La consumul de alcool, locul 1 din 51 de națiuni, potrivit unui raport livrat în luna iulie de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), citat de Daily Mail: 13,5 litri alcool pur pe an. În traducere, bărbații cam 1.365 halbe de bere, iar femeile – 500 pahare de vin. Hâc! Hai, noroc, România!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ Kollinger)
