Raport al serviciilor secrete americane despre principalele provocări de securitate pentru Statele Unite ale Americii și „emisfera vestică”: documentul subliniază cât de fragilă a devenit ordinea globală din cauza competiției strategice dintre marile puteri, dar și a conflictelor regionale.
Comunitatea de informații americană a publicat raportul anual de activitate în care analizează efectele concurenței dintre Statele Unite și China, agresiunea Rusiei în Ucraina, dar și riscurile de securitate venite dinspre Iran și Coreea de Nord, catalogate drept amenințări regionale.
China vrea să depășească SUA
Comunitatea de intelligence atrage atenția că Republica Populară Chineză urmărește să depășească Statele Unite ca putere globală. Din punct de vedere strategic, China se concentrează să-și crească dominația în Asia de Est, să exercite presiuni asupra Taiwanului pentru unificare și să își reafirme puterea în Marea Chinei de Sud. Totodată, China caută exercitarea controlului în Sudul global.
Mai mult, guvernul de la Beijing își avansează influența în lume prin proiecte geo-strategice precum „Belt and Road” sau prin cele dedicate dezvoltării și securității globale (Global Development Initiative și Global Security Initiative).
China exportă Rusiei bunuri cu potențial militar, în schimbul unor beneficii energetice și accesului mai mare la Oceanul Arctic.
Totuși, raportul american dezvăluie existența unei încetiniri a creșterii economice chineze, din pricina provocărilor demografice și a politicilor dure impuse de Beijing. Aceste politici determină o mai mare prudență din partea statelor și a companiilor străine privind exportul de tehnologie către China.
Experții americani argumentează că avansul tehnologic este încetinit, ceea ce îngreunează efortul liderilor chinezi de a-și intensifica expansiunea economică și militară.
Președintele chinez Xi Jingping prioritizează din punct de vedere economic ceea ce el consideră a fi „creștere de înaltă calitate” – un plan care include folosirea, în mai mare măsură, a resurselor proprii, interne, în sectoarele strategice și o distribuție mai echitabilă a bogăției – înlocuind accentul pus pe maximizarea creșterii PIB-ului.
Oficialii chinezi încearcă totodată să atenueze amenințarea sancțiunilor americane și nemulțumirea față de controalele la exportul de semiconductori.
De asemenea, China urmărește să devină lider mondial în domeniul inteligenței artificiale și al producției de cipuri avansate, reprezentând cea mai puternică amenințare cibernetică la adresa SUA.
Americanii avertizează că TikTok, companie controlată de chinezi, a avut drept ținte candidați din ambele partide politice americane în timpul ultimelor alegeri și există o probabilitate mare să se repete acest fapt și în 2024.
În plus, China își dezvoltă propriul serviciu de internet prin satelit pe orbita joasă a Pământului, pentru a concura cu furnizorii occidentali.
În plan nuclear și militar, China își consolidează poziția pentru a contracara amenințările pe care le percepe ca venind din partea Statelor Unite, inclusiv printr-o posibilă construire a peste 300 de silozuri ICBM ( depozite cu rachete balistice).
De asemenea, China își mai propune să obțină o armată modernizată până în 2035, o armată de clasă mondială până în 2049 și să își extindă bazele militare din străinătate.
Guvernul de la Beijing are în vedere amplasarea de baze militare în mai multe țări (precum Birmania, Cuba, Guineea Ecuatorială, Pakistan, Seychelles, Sri Lanka, Tadjikistan, Tanzania și Emiratele Arabe Unite), ceea ce din perspectiva Statelor Unite reprezintă riscuri pentru securitatea internațională.
Cu toate acestea, abordarea dură a Beijingului față de presupusul separatism din regiunea Xinjiang, Hong Kong și Tibet, precum și represiunea mai amplă a drepturilor individuale, a religiei și a disidenței în China, au generat o critică globală față de încălcările repetate ale drepturilor omului.
Raport al serviciilor secrete americane despre Rusia
Raportul susține că președintele rus Vladimir Putin consideră că eforturile de război ale Ucrainei au fost zădărnicite, iar sprijinul occidental este limitat din cauza altor conflicte regionale, precum cel din Gaza.
În schimb, Rusia ar evita un conflict direct cu SUA și NATO.
Cu toate acestea, Rusia s-ar angaja în activități asimetrice la nivel global (adică în potențiale conflicte unde părțile implicate nu dispun de aceleași resurse și capacități militare).
Kremlinul caută sa influențeze statele post-sovietice, precum Armenia și Republica Moldova, care doresc parteneri alternativi pentru a slăbi influența rusă în regiune.
În schimb, Rusia s-ar putea folosi de strategii pentru menținerea credibilității ca putere regională prin aprofundarea legăturilor economice cu China, principalul său partener comercial.
China este de departe cel mai important partener comercial al Rusiei, comerțul bilateral ajungând la peste 220 de miliarde de dolari în 2023, depășind deja recordul atins în anul 2022 cu 15%.
În ciuda provocărilor cu care se confruntă, cum ar fi ruperea legăturilor cu piețele și tehnologia occidentale, PIB-ul Rusiei indică o creștere modestă în 2024.
Americanii susțin că Rusia urmărește să deturneze majoritatea exporturilor de petrol pe cale maritimă și vinde peste plafoanele de preț ale grupului G7, beneficiind de opțiuni non-occidentale și de creșterea prețurilor globale ale petrolului.
Moscova compensează ruperea relațiilor cu Vestul prin consolidarea legăturilor cu China, Iranul și Coreea de Nord, precum și prin căutarea controlului în Orientul Mijlociu și Africa.
În plan intern, problemele pe termen lung includ lipsa investițiilor străine. Războiul din Ucraina generează costuri semnificative: aproximativ 300.000 de victime și mii de tancuri și vehicule blindate de luptă distruse.
Dependența Rusiei de companiile militare și de securitate private reprezintă o amenințare globală. În plus, prin dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune cu capacitate nucleară și CBW (arme chimice și biologice), Rusia încearcă să depășească capacitățile SUA.
Iranul își mărește stocul de uraniu
Iranul continuă să reprezinte o amenințare la adresa intereselor SUA și ale aliaților săi din Orientul Mijlociu, urmărind să-și consolideze statutul de putere regională, dar evitând un conflict militar direct cu Statele Unite.
Din 2020, Teheranul își extinde programul nuclear, se folosește de rețeaua sa teroristă (Hezbollahul libanez, milițiile susținute în Irak și Siria, gruparea Houthis), iar din anul 2023 caută să își extindă influența diplomatică dezvoltând relații cu Rusia, Arabia Saudită și Irak.
În ceea ce privește conflictul din Gaza, Iranul își păstrează poziția favorabilă de partea palestinienilor.
În plac economic, în condițiile în care China (cel mai mare cumpărător de petrol) se confruntă cu o încetinire a creșterii economice, Teheranul ar putea înregistra venituri mai slabe și deficite mai mari. Efectul ar fi reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură, inclusiv pentru energie.
Teheranul încearcă să repună în aplicare JCPOA (Acordul nuclear dintre Iran și grupul P5+1) pentru reducerea sancțiunilor, dar se confruntă cu obstacole din partea Vestului, din cauza sprijinului pe care îl acordă grupărilor teroriste. În plus, Iranul continuă să își mărească stocul de uraniu și să dezvolte arme chimice și biologice în scopuri ofensive.
Potrivit raportului, Iranul dispune de o capacitate tot mai mare de a desfășura operațiuni cibernetice agresive, cum ar fi targetarea alegerilor americane din 2024.
Coreea de Nord nu a renunțat la ideea de a fi putere nucleară
Coreea de Nord încearcă să consolideze legăturile cu China și Rusia, pentru a obține câștiguri financiare, sprijin diplomatic și cooperare în domeniul apărării, în ciuda sancțiunilor ONU și a blocajelor COVID-19, potrivt acestui raport al serviciilor secrete americane.
Kim Jong-un consideră că programul său nuclear este crucial pentru securitatea regimului său, urmărind acceptarea de către comunitatea internațională a Coreii de Nord drept o putere nucleară prin intermediul legăturilor cu Rusia (întâlniri la nivel înalt și livrări de muniții).
Ca răspuns la cooperarea trilaterală dintre SUA, Japonia și Coreea de Sud, guvernul de la Phenian caută să se remarce prin capacități militare dezvoltate, precum lansări de rachete și amenințări cu represalii nucleare.
Astfel, Coreea de Nord se concentrează pe dezvoltarea de instrumente militare, precum ICBM-uri, rachete de croazieră, vehicule de planare hipersonice (aeronave care zboară la o capacitate de 5 ori față de viteza sunetului) și UAV-uri (avioane de luptă fără pilot).
Problematic pentru SUA este și faptul că UAV-urile dezvoltate în 2023 sunt asemănătoare cu cele americane (dronele MQ-9 Reaper și Global Hawk), deși au capacități tehnice limitate.
În plan cibernetic, capacitățile Coreei s-au extins, reprezentând o amenințare reală pentru spionaj și atacuri cibernetice, în special împotriva SUA și a Coreei de Sud.
Conflictul din Gaza, risc de extindere în regiune
Conform raportului, conflictul din Gaza a crescut riscul de escaladare al unui conflict între statele din regiune, din cauza faptului că proxy-urile și partenerii iranieni au desfășurat atacuri antiamericane și antiisraeliene în sprijinul grupării Hamas. Cu toate acestea, Israelul și Iranul încearcă să evite un conflict la scară largă.
De asemenea, atacurile în curs ale grupării Houthi cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone în regiunea Mării Roșii reprezintă un risc de escaladare mai largă al conflictului în regiune, deci dincolo de Gaza.
În plus, atât Al-Qaeda, cât și ISIS par să se extindă și să-și îndrume susținătorii împotriva intereselor israeliene și americane.
Conflicte și tulburări interstatale ce pot apărea între timp
În ultimul deceniu, a avut loc o erodare a democrației în întreaga lume, arată raportul serviciilor secrete americane. Există tensiuni în alianțele SUA și provocări la adresa normelor internaționale.
În raportul SUA sunt menționate potențiale conflicte armate, cum ar fi cele dintre India și China (din cauza disputei de frontieră), India și Pakistan (din cauza tensiunilor istorice) și expansiunea mai largă a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan (din cauza teritoriului Nagorno-Karabah).
În plus, ar putea apărea posibile riscuri de violență interetnică în Balcani (Bosnia și entitatea Srpska), Afganistan (în condițiile în care regimul taliban își consolidează puterea, dar nu reușește să depășească criza umanitară și slăbiciunile economice), precum și în Sudan, Etiopia, Sahel, Haiti – țări cu guverne slabe, ceea ce sporește probabilitatea creării de rețele teroriste și criminale – dar și în Venezuela (sub regimul antidemocrat al lui Maduro, susținut de China, Iran și Rusia).
Amenințările transnaționale, în special cele din partea Chinei și Rusiei, cresc riscurile pentru securitatea națională a Statelor Unite, potrivit acestui raport al serviciilor secrete americane.
Dezvoltarea tehnologiilor, precum inteligența artificială și biotehnologia, aduc prosperitate economică, dar ridică și probleme legate de libertățile civile, controverse de natură etică și riscuri asociate autoritarismului digital, când unele guverne suprimă criticile externe aduse acestora.
Proliferarea nucleară și armele chimice și biologice reprezintă provocări majore, existând posibile conflicte între puteri nucleare precum Coreea de Nord, Pakistan și India.
De asemenea, există o răspândire a organizațiilor teroriste și criminale transnaționale amenințând sănătatea publică și siguranța Statelor Unite și partenerilor occidentali.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
90% dintre probleme le rezolvă viitorul Secretar NATO, cel din Estul Europei. N’așa?