Bertelsmann Transformation Index (BTI) cel mai complet set de scoruri pentru calitatea democraţiei şi guvernării pe glob și-a publicat raportul pe 2024. Cu referire la România raportul arată că se situează pe locul 45 din 137 de state în ceea ce privește calitatea guvernării.
Menționăm că democrațiile consolidate nu sunt analizate în acest raport.
În ceea ce privește regresele ultimilor ani, raportul enumeră lupta anticorupție care nu mai reprezintă o prioritate pentru decidenții din România. „Cadrul anticorupție creat înainte de aderarea țării la Uniunea Europeană în 2007, inclusiv un parchet specializat pentru combaterea corupției la nivel înalt (DNA) și o agenție națională pentru gestionarea declarațiilor de avere și de interese ale funcționarilor (ANI), continuă să existe și să funcționeze. Cu toate acestea, lupta împotriva corupției pare să fie mai puțin o prioritate decât a fost anterior, inclusiv pentru partenerii occidentali ai României”, se arată în raport.
Cauze
Autorii studiului pun această atitudine pe seama războiului din Ucraina care a slăbit exigența partenerilor europeni față de promovarea statului de drept din România. „Nevoia reală de solidaritate europeană în fața războiului din Ucraina a reprezentat, de asemenea, o deturnare de la fostele obiective politice pentru promovarea statului de drept. Unele proceduri de urmărire penală au fost slăbite în noul cod penal elaborat de guvern, în timp ce competența de a ancheta magistrații a fost eliminată din DNA. La sfârșitul anului 2022, politicienii și-au atins în cele din urmă obiectivul de a convinge Uniunea Europeană să pună capăt Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), menit să asigure continuarea reformelor și a luptei anticorupție din România și Bulgaria și după aderarea la UE. Decizia a fost salutată public de coaliția de guvernământ de la București, aproape ca un succes diplomatic împotriva unui vechi adversar”, se arată în raport.
Presa cumpărată
Un capitol aparte vorbește despre subvenția uriașă pentru partidele politice care au cumpărat astfel mass-media. „Regulile de finanțare a partidelor există și includ o subvenție consistentă pentru partied. Banii provin din bugetul public, proporțional cu rezultatele alegerilor. Aceste sume au crescut substanțial după 2019 și, în timpul pandemiei COVID-19 și ulterior, au fost utilizate masiv pentru a cumpăra bunăvoința mass-media”, se mai arată în raportul BTI.
Acesta are și o concluzie pe măsură: „Fără reforme majore, va fi dificil pentru România să intre în zona euro și în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”.
BTI este rezultatul colaborării a 300 de experți naționali și regionali de la universități și grupuri de reflecție de top din întreaga lume. Proiectul analizează și compară procesele de transformare către democrație și economie de piață incluzivă la nivel mondial. BTI își propune să identifice strategii de succes pentru direcționarea schimbării.
V-ați fi așteptat la un altfel de raport al BTI?