Rareș Burlacu, președintele ARICE: Avem nevoie de o strategie pentru produsele care să fie privilegiate de statul român pentru export

Guvernul României și-a asumat în programul de guvernare PNL-PSD pentru anii 2023-2024 dezvoltarea diplomației economice. Indicatorii economici arată că România stă mai prost la capitolul exporturilor decât în privința importurilor.

În spațiul public există un sentiment de nemulțumire, care și alimentează curentul populist-suveranist, potrivit căruia România nu reușește să își promoveze în mod eficient produsele românești pe piața externă.

Una dintre cauzele pentru care mediul de afaceri românesc nu reușește să penetreze anumite regiuni externe este lipsa de comunicare dintre diplomații cu rol de atașat economic și companiile românești. În acest context, PRESShub a discutat cu președintele noi înființatei Agenții pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), Rareș Burlacu.

Burlacu atrage atenția că România nu are un document strategic care să identifice care ar fi produsele românești pe care statul român le-ar putea promova în plan extern într-un mod asumat, însă agenția lucrează în acest an la acest document. România duce lipsă de o gândire strategică în privința diplomației economice.

Totodată, statul român nu alocă un buget dedicat promovării economiei românești în străinătate, așa cum procedează alte state UE.

PRESShub: Există suprapunere de competență între instituțiile românești care au atribuții pe tematica diplomației economice? Până să fie înființată ARICE, mai exista o direcție în Ministerul Afacerilor Externe și o altă direcție în Ministerul Economiei. Se încalecă cumva instituțiile, odată înființată Agenția pentru Investiții și Comerț Exterior?

Rareș Burlacu: Nu, dimpotrivă. Avem capacitatea unică de a oferi sprijin legat de internaționalizare în cadrul instituției, fiind chiar la început de drum. Există în continuare o direcție de politică economică în MAE, precum și politica industrială a României care se desfășoară sub autoritatea Ministerului Economiei.

Noi chiar am preluat aceste direcții în momentul în care a fost înființată agenția în baza hotărârii de Guvern din februarie 2023 și în baza protocolului care consfințește actul fondator al agenției din iunie 2023.

Așadar, secția care exista în Ministerul Economiei funcționează în prezent în interiorul agenției pe care o gestionați.

Absolut. Mai puțin politicile comerciale. Cu alte cuvinte, relația pe care o avem cu Uniunea Europeană și cu Organizația Mondială a Comerțului este în continuare gestionată de către Ministerul Economiei.

Cum cooperează ARICE și MAE pe teme de diplomație economică?

Cooperarea se face pe baza unei duble autorități. Mai exact, după ce un funcționar public trece concursul intern pe care îl organizează agenția noastră, în momentul în care se decide o anumite plecare a sa la post în străinătate, trebuie să obțină un aviz și din partea Ministerului de Externe, pentru a-și desfășura activitatea sub egida diplomației economice.

Acest lucru înseamnă o dublă comandă, atât în cadrul ARICE, cât și în cadrul Ministerului de Externe care avizează plecarea la post a acestei persoane. Pe perioada mandatului, atașatul comercial al României dispune de statutul de diplomat.

Citește și: Școala omoară curiozitatea copiilor. Legătura dintre predarea Matematicii și teoriile conspirației

Instituția pe care o conduceți are legătură cu politica externă a României. În general, instituțiile cu atribuții de politică externă sunt sub comanda Ministerului Afacerilor Externe și Președinției. Acum, ARICE este sub premier. Vedeți cumva o competiție dintre cei doi mari actori politici, președinte și premier? A crescut puterea premierului în politica externă?

Într-adevăr, suntem sub autoritatea cancelariei. Președintele este responsabil de politica externă în calitatea de șef al statului. Ca șef al statului, are atribuții inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea unor rețele externe care pot fi benefice ulterior agenției sau beneficiarilor diferitelor programe pe care le avem: respectiv antreprenorilor, companiilor românești, care se internaționalizează.

Însă fiind sub autoritatea Guvernului, este limpede că răspundem la instrucțiunile din partea Cancelariei primului-ministru, care are monopolul asupra zonei economice. Există o separare clară între politica pe care o propune președintele și politicile Guvernului.

Sunt două lucruri care se și întrepătrund, dar se și separă. Tocmai pentru că avem această separare între conceptele de politică externă: low politics și cele referitoare la comerț, investiții, mărfuri.

În general, când președintele României pleacă într-o vizită externă de anvergură, cum a fost cea din Asia, cea din Africa sau America de Sud, automat se discută în spațiul public de ce președintele nu are și o echipă de oameni de afaceri cu el tocmai pentru a fi create noi contracte de business.

Premierul va prelua acum această componentă, eva fi cel care va pleca cu oameni de afaceri în vizite externe?

Absolut. Dar asta nu exclude faptul că entitatea noastră poate fi prezentă și în vizitele organizate de Președinție. Vă dau un exemplu concret despre cum s-a întâmplat în timpul vizitei președintelui Iohannis în Portugalia. Am fost prezent eu, ca președinte al Agenției pentru Investiții și Comerț Extern, și ministrul Energiei. Ambii am semnat cu omologii noștri diferite acorduri de colaborare, pe investiții străine și energie. A fost și o cerere a guvernului Portugaliei de a fi angrenați într-un astfel de mecanism.

Când ați preluat funcția de președinte ARICE, cum ați putea evalua situația? Există o nemulțumire legată de faptul că România nu reușește să promoveze produse românești pe piața externă. Nici la capitolul investițiile directe românești în străinătate, țara nu stă bine. Ce ați preluat, mai exact?

Am preluat direcțiile profesionale care existau în cadrul Ministerului Economiei: direcțiile de comerț extern, cea de promovare a exporturilor și cea de investiții străine.

În cadrul direcției de comerț exterior, am preluat 49 de atașați comerciali ai României din Singapore, până în Canada, din Danemarca și până în Africa de Sud.

Acestea au menirea de a organiza evenimente de promovare a României în așa fel încât să contribuie la agenda economică pe care ne-o asumăm și pe care o preluăm, atunci când este cazul.

Pe moment, principala problemă este că nu există un singur document oficial care să ne spună: acestea sunt obiectivele asumate în ceea ce privește capacitatea României de a exporta.

Există sectoare prioritare care poate ar trebui privilegiate, sunt anumite investiții care ar putea fi urmărite sau poate chiar sprijinite cu fonduri din partea statului român, ca acestea să se dezvolte și să genereze inclusiv venituri pentru bugetul public la un moment dat.

Vestea bună este că am început să lucrez la un astfel de document în așa fel încât să știm, în orice moment, unde ne situăm în ceea ce privește politica comercială externă a României.

România stă mai prost chiar și decât Ungaria în ceea ce privește exporturile. Nu știm să ne promovăm produsele românești în străinătate. De ce?

Al doilea proiect pe care îl derulăm în cadrul agenției este cel legat de promovarea exporturilor. Anul trecut, de pildă, au fost 90 de târguri pe diverse sectoare la care România a participat.

Avem standuri care sunt organizate împreună cu patronatele din diferite sectoare, de la design, la informatică, de la textile, până la mobilă. Acestea aparțin unei structuri care se numește Consiliul de Export al României și care face recomandări pentru agenție în favoarea diferitelor companii care doresc în mod sindical să se prezinte la aceste târguri.

La acest moment, avem târgurile de la Milano Fashion Week, unde sunt 53 de companii românești prezente. Există o prezență internațională a României, sprijinită inclusiv cu fonduri de la stat, 50% din aceste participări. Se pot face decontări pe transport, de pildă.

Există de 20 de ani acest proiect, sigur că eu doresc să îl îmbunătățesc. O fac prin discuțiile pe care le am cu aceste firme și cu reprezentanții Consiliului de Export, cu domnul Mihai Ionescu, care co-prezidează prin lege această instituție.

Unii diplomați se plâng că, chiar dacă agentul economic dintr-o ambasadă strânge multe informații despre oportunități de afaceri într-un anumit spațiu, nu există o conexiune eficientă între instituțiile statului, în speță MAE și mediul de afaceri românești.

Din iunie, de când am preluat mandatul, chiar primul lucru pe care l-am decis a fost să fac o întâlnire între toți reprezentanții noștri și mediul de afaceri românesc interesat să beneficieze de serviciile gratuite ale agenției.

Am avut o săptămână de discuții între reprezentanții noștri și mediul de afaceri la Camera de Comerț a României. În plus, au mai existat întâlniri în incinta aulei de la Academia de Studii Economice.

Unde cred că trebuie îmbunătățită această stare de lucruri este la modul în care companiile românești doresc să exporte sau doresc să găsească segmente de piață care să le privilegieze vânzările în așa fel încât cifra lor de afaceri să crească.

E nevoie de un specialist care să lucreze în interiorul compartimentul de export ale acestor companii, iar el să țină legătura cu reprezentanții noștri comerciale prezenți în 49 de locuri ale lumii.

O problemă ar fi că nu dispunem de un buget de promovare la dispoziția acestor agenți economici ai României. Guvernul polonez, de pildă, numai pentru Washington acordă fonduri de aproximativ 50 milioane de dolari, pentru promovarea economiei Poloniei. Noi nu avem buget de promovare nici măcar un singur dolar.

Poate ar fi cazul să știm care sunt spațiile pe care să ne concentrăm, poate avem nevoie de mai mulți oameni pentru acele zone, decât pentru altele. Vă dau un exemplu: în Slovenia poate est nevoie de o suplimentare a efectivelor, poate de trei-patru-cinci atașați economici.

Așa cum a fost cazul în Coreea de Sud, unde am constatat, pe baza cererilor, că este nevoie mai multe persoane prezente din partea României. În acest moment, avem doar doi reprezentanți în Coreea de Sud.

Cum identifică agenția în mod obiectiv care sunt produsele românești și care ar fi companiile pe care statul român ar trebui să le promoveze extern?

Agenția operaționalizează eventualele cereri în plan extern. Vă explic modelul canadian: în momentul în care statul își asumă că are un anumit tip de strategie în ceea ce privește relații economice bilaterale cu un alt stat, sau pe baza unor tipuri de prioritizări de bunuri și servicii pe care companiile românești le introduc în interiorul statului român, strategia arată care ar fi domeniile prioritare în așa fel încât să obținem rezultatele dorite și să echilibrăm balanța comercială.

Orice entitate care dorește să beneficieze de fondurile statului pentru a promova bunurile, serviciile, activitățile pe care le oferă trebuie în mod necesar să se supună la exigențele strategiei de stat. D-asta este important să ai o strategie pe comerț exterior sau una pe investițiile străine.

Dacă dorim să exportăm apă minerală cu fonduri de la stat, ea trebuie să se regăsească în acest document oficial.

Așadar România ar avea nevoie de un document care să indice produsele românești care ar merita exportate.

Da, avem nevoie de un document cu produsele care sunt privilegiate de către statul român pentru a putea fi promovate la export.

Eu am lucrat în cadrul Departamentului dezvoltării economice în aparatul de stat canadian și eram responsabil de relațiile economice Uniunea Europeană- Canada. De acolo vin cu acest model pe care vi-l prezint.

Puteți da niște exemple de zone în care România ar trebui să fie mai prezentă din punct de vedere economic?

Am fost trimis prin mandat de către Guvernul României să negociez răspunsul la solicitarea pe care acesta a adresat-o Guvernului Canadei de a beneficia de liniile de credit pentru export pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Am intrat în negocieri directe în aprilie anul trecut cu Guvernul Canadei, iar la sfârșitul acestor negocieri a sosit o scrisoare, urmată de o convorbire telefonică între premierul României și premierul Canadei.

Cu mândrie vă pot spune că ni s-a oferit această linie de finanțare de trei miliarde de dolari canadieni. În acel moment, s-a declanșat un întreg carusel de interese canadiene în România în sfera industriei nucleare.

După echipamentele care vor fi folosite în cadrul construcției celor două reactoare nucleare, vor veni și alte tipuri de industrie pe verticală care se vor alătura acestui proiect.

Constat un întreg entuziasm al diferitelor sectoare canadiene care vor să fie prezente pe piața românească. Același lucru mi-l doresc pentru România în mod invers: mă interesează să dezvolt diverse produse din gama sferei nucleare care, la un moment dat, ar putea fi vandabile pe piața canadiană sau pe alte piețe unde noi putem deveni furnizori de bunuri sau de produse de mare valoare adăugată.

Cu cât ai mai multă tehnologie încorporată în produsele pe care le vei promova și vei încerca să le vinzi, cu atât va fi mai bine pentru România.

Considerați că Africa ar putea deveni o piață de desfacere pentru România? Cum s-ar putea face în mod concret?

Da. În siajul vizitelor pe care președintele le efectuează pe acest continent, trebuie ca Guvernul României să disemineze informațiile care s-au generat în urma acestor vizite și să le pună la dispoziția producătorilor de diferite bunuri și servicii. Aceasta este circuitul.

Așadar nu avem o listă a produselor românești pe care statul român le asumă că le va promova pe piața externă. Dar în privința băncilor românești, agenția are atribuții de a promova în plan regional o bancă românească?

Doar dacă băncile românești mă solicită la nivel de agenție să le facilitez contacte, iar eu, în urma analizelor care au fost elaborate in-house, să consider că este nevoie de anumite diligențe făcute pe lângă alte state.

De pildă, m-a contactat o companie care dorește să beneficieze de o linie de credit de export de echipamente din partea unei bănci de tip Exim-Bank. Concret, este vorba de Exim-Bank USA.

Compania românească mi-a solicitat sprijinul ca ARICE să faciliteze contactul pe care compania respectivă nu îl avea cu reprezentanții și șefii instituției bancare nord-americane. Pe baza propriilor evaluări și contactelor pe care ARICE le-a dezvoltat, această întâlnire a avut loc la Paris cu ocazia participării la Forumului Economic internațional al Americilor, unde sunt invitat permanent de aproape 20 de ani. Compania românească a solicitat un credit în valoare de câteva sute de milioane de dolari.

Citește și: De ce este electoratul lui Trump izolaționist. „Americanii nu sunt interesați de mersul global al lucrurilor”

Ne puteți explica cum s-a întâmplat?

Am avut o întâlnire cu reprezentanții americani în marja summit-ului celor Trei Mări, care s-a desfășurat la București. Noi, cei de la ARICE,  am fost organizatorii unui panel în cadrul acestui eveniment.

În timpul întâlnirii, partea americană a spus că răspunde oricărei cereri venite din partea eventualelor companii românești care doresc să beneficieze de această colaborare cu instituția americană.

Ulterior, eu am diseminat informații în diverse ocazii și una dintre companiile românești mi-a solicit întrevederi pentru a înlesni acest împrumut. Asta mi s-a cerut? Asta am livrat.

Potrivit actului fondator al agenției, câți ani are mandatul dvs? Ce obiective aveți mandatul dvs?

Mandatul meu nu are un număr de ani. Ce îmi doresc este o consolidare a investițiilor directe, din partea companiilor care aduc valoare adăugată, cum sunt companiile germane, franceze, austriece, americane.

Acestea generează locuri de muncă bine plătite, calificate. Îm doresc o prezență și o capacitate a României de a-și vinde produsele pe baza promovărilor pe care le vom face în cadrul activităților agenției.

Vom organiza forumuri economice în sudul Franței, în Germania, avem prezență la Washington și Los Angeles și, în general, în toate locurile din lume unde există această cerere.

Tocmai m-am văzut cu o delegație de 75 persoane a guvernului Kazakhstan. Același lucru l-am avut cu Azerbaijan, același lucru îl vom avea – sper!- cu una dintre cele mai importante țări asiatice.

Inclusiv Taiwanul își dorește să dezvolte investiții în România, dar există o piedică în zona statului român. Taiwanul este o temă tabu pentru România. Totuși, inclusiv Ungaria are relații economice bune cu Taiwan, un stat cu un regim politic controversat. De ce nu vrea România să facă bani cu Taiwanul?

Nu am nimic împotriva nimănui, nu am fost solicitat personal niciodată pentru vreo întâlnire cu o companie din zona pe care ați menționat-o.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!