Răscoala de la 1888, pornită de elemente ale Opoziției Unite cu ajutorul Rusiei, în localitățile din jurul Bucureștiului, rămâne până azi aproape complet ignorată în istoria României, deși ar putea juca oricând un rol de avertisment.
Gândită să ducă la răsturnarea guvernului liberal, lovitura din martie 1888 a dat greș din cauza întâmplării – Ion C. Brătianu a demisionat cu o zi înainte să fie pus în aplicare planul, așa că tocmai conservatorilor care participaseră la uneltire le-a revenit misiunea să stingă focul pus de ei.
Cu aceasta ocazie, s-a văzut că guvernanții români joacă pe o sârmă foarte subțire când încearcă să folosească în propriul interes rețelele de spionaj rusești de pe teritoriul țării.
Citește și Modernizarea DN 73 Câmpulung-Braşov a început cu frâna de mână trasă
Finalmente, noul guvern a mușamalizat cauzele răscoalei, instigatorii au scapăt, 63 de agenți ruși au fost expulzați pe tăcute, iar în judecată au fost trimiși doar țăranii prinși că au devastat și dat foc.
Întreaga poveste a arătat însă vulnerabilitatea țării și problemele sociale care, ignorate de autorități, vor răbufni din nou cu furie în 1907.
Pentru a înțelege conjunctura în care s-a produs răscoală de la 1888 și de ce s-a implicat Rusia în evenimente de partea unor facțiuni marginale de la liberali și conservatori, trebuie descris puțin contextul international.
Romania își căpătase independența și devenise un adversar ireductibil al Rusiei în urma războiului ruso-romano-otoman din 1877-1878, după ce Imperiul Rus își trădase aliații anexând Moldova de Sud (Bugeacul).
Evenimentele din 1878 au stârnit în România o foarte puternica ostilitate față de ruși, iar simbolul acestei ostilități era premierul liberal Ion C. Brătianu.
Acesta era, fără nicio îndoială, cel mai puternic om politic din România și conducea guvernul, cu o pauză de 3 luni, încă din 1876.
Era, așadar, la putere de 12 ani, interval în care reușise progrese importante pe toate planurile pentru România, consolidând statul. În același timp, dăduse lovituri foarte puternice intereselor rusești în Balcani.
Citește și Cine este românul aflat pe „lista neagră” a celor vânați de Kremlin (Aktual24)
Răscoala de la 1888: Premierul Ion Brătianu știe de prezenta agenților rusi, dar crede că poate controla rețelele – o grava eroare.
În preajma anului 1888, după 40 de ani în care jucase un rol principal în formarea statului român (începând cu revoluția de la 1848, continuând cu unirea de la 1859, răsturnarea lui Cuza și aducerea lui Carol în 1866, războiul de independență din 1877-1878, nenumăratele reforme administrative, legislative și investițiile în modernizarea tarii), Ion Brătianu, ajuns la 67 de ani, era obosit.
Când a pierdut și suportul regelui Carol I, a decis să se retragă. A făcut-o la 20 martie 1888, luându-i prin surprindere pe toți, inclusiv pe complotiștii care n-au mai putut să contramandeze răscoalele plănuite să înceapă a doua zi, pe 21 martie.
Mai multe puteți citi în publicația Aktual24.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
