Război în Israel. Ce consecințe are atacul masiv al Hamas

Data:

spot_img

Război în Israel. Mișcarea islamistă Hamas a lansat sâmbătă cel mai mare atac asupra țării din ultimii ani, într-un asalt care a combinat luptători înarmați care au traversat gardul de demarcație cu un foc masiv de rachete lansate din Fâșia Gaza.

Atacul este fără precedent din partea Hamas și al celorlalte organizații considerate teroriste din Gaza, cum nu s-a mai văzut de când gruparea a ajuns la putere în Fâșie. Este prima dată când combină tiruri de rachete și atacuri de-a lungul frontierei, plus intervenții terestre în Israel și luarea de ostateci.

Atacul a început sâmbătă, după ora șase dimineața, cu tiruri de rachete, notează Jerusalem Post, apoi zeci de militanți s-au infiltrat în teritoriul israelian, ucigând 40 de persoane și rănind 740. Guvernul Netanyahu a ordonat imediat o replică, iar bombardementele IDF (armata israeliană) au ucis, potrivit estimărilor palestiniene, 198 de persoane și au rănit alte peste 1.600 în Gaza.

Hamas a răpit civili israelieni, inclusiv bătrâni și copii.

Citește și: Atac asupra Israelului. Hamas a tras „mii de rachete” din Fâșia Gaza, iar luptătorii săi au trecut granița

Cum s-a ajuns aici

În trecut, conflictele cu Gaza treceau creșteau treptat, cu o acumulare lentă a tensiunilor. De exemplu, în 2008, înainte de operațiunea „Cast Lead”, au fost, de asemenea, mai multe tiruri de rachete din Gaza. Dar, în multe operațiuni, Israelul a fost cel care a dictat ritmul conflictului, lansând lovituri în Gaza în 2012 sau 2019.

În 2014, conflictul a început, de asemenea, cu tensiuni în Cisiordania, după răpirea și uciderea a trei israelieni. Conflictul de zece zile din 2021 a început cu tensiuni în Ierusalim, scrie Seth J. Frantzman, pentru Jerusalem Post.

Atacurile de sâmbătă dimineață au fost fără precedent prin mărimea și amploarea lor. Hamas a mai încercat infiltrări înainte, dar gardul de la granița cu Gaza și securitatea au împiedicat, în general, planurile organizației.

Hamas a mai încercat să folosească revoltele ca acoperire pentru amenințări. Totuși, chiar dacă a instigat unele revolte în ultima lună, nu a existat nicio dovadă că aceasta ar fi fost o acumulare lentă spre un război mai amplu.

De fapt, în general, proxy-urile susținute de Iran, cum ar fi Jihadul Islamic Palestinian și Hezbollah, au fost relativ liniștite în ceea ce privește amenințările și activitatea lor din ultimele zile. Dar era doar liniștea de dinainte de furtună.

Citește și: Conflictul armeano-azer. Caucazul, între borș și pilaf

Implicarea Iranului în conflict

Seth J. Frantzman notează rămâne de văzut cum va continua acest atac și care va fi răspunsul general al Israelului, dar este clar că Hamas și grupurile teroriste din Gaza au încercat să dicteze ritmul conflictului, încercând să smulgă Israelului avantajul.

Într-un anumit sens, acest lucru ar putea fi văzut ca o încercare a teroriștilor de a reedita Războiul de Yom Kippur, care a inclus un atac surpriză asupra Israelului în urmă cu exact cincizeci de ani. Azi, spre deosebire de asaltul din 1973, teroriștii nu dispun de avioane de război sau de o forță convențională, iar Israelul se află într-o poziție militară mult mai puternică.

Cu toate acestea, Iranul îi susține pe teroriștii din Gaza și este posibil ca atacul să fie o tragere de cortină pentru alte mișcări ale Teheranului și ale rețelei sale de proxy teroriști din regiune.

O altă mișcare fără precedent este faptul că actualul atac cu rachete a vizat masiv și Ierusalimul. În general, grupurile teroriste nu au țintit Ierusalimul în timpul majorității rundelor de lupte și au preferat să tragă spre Tel Aviv sau spre zone la sud de Tel Aviv, cum ar fi Rishon LeTzion sau Ashkelon.

Această schimbare reprezintă în mod clar o decizie a liderilor teroriști, susținuți de Iran, de a ținti orașul, consideră Jerusalem Post.

Atacul cu mii de rachete, pentru a învinge Iron Dome

O altă tactică pe care grupările teroriste au împrumutat-o din războiul din 2021 sunt salvele mari de rachete.

De-a lungul anilor, infrastructura teroristă din Gaza a crescut, astfel încât grupurile au căutat să poată lansa mai mult de 100 de rachete în salve într-o perioadă foarte scurtă de timp, tocmai pentru a învinge scutul antiaerian israelian, puternicul ”Iron Dome”.

Efortul iranian de a se confrunta cu Israelul în ultimii ani s-a amplificat, de asemenea. Teheranul a încercat să „unifice” diverse fronturi împotriva Tel Aviv-ului, prin creșterea sprijinului pentru Jihadul Islamic palestinian din Cisiordania și, de asemenea, prin crearea de tensiuni în Liban și Siria.

Atacul asupra Israelului evocă, de asemenea, amintiri ale altor încercări de infiltrare și atacuri, cum ar fi efortul depus de Hamas pentru crearea de tuneluri înainte de 2014; precum și atacul care a dus la răpirea lui Gilad Shalit în iunie 2006.

Răpirea lui Shalit a avut loc în ajunul lansării de către Hezbollah a unui atac similar. În 2014, Hamas a încercat, de asemenea, un raid de comando pe mare, în apropiere de Zikim.

Cu toate acestea, atacul Hamas din 7 octombrie este cel mai mare și, prin aceasta, fără precendet. Iar asta face și mai complicată situația din zonă, nu doar pentru Israel și Fâșia Gaza, cât și pentru țările din jur.

Citește și: 35 de parlamentari vor să ușureze accesul românilor la arme de foc

Premierul Netanyahu: Suntem în război

„Cetățeni ai Israelului. Suntem în război, nu o operațiune, nu o escaladare, ci un război”, a declarat premierul Benyamin Netanyahu, după atacurile Hamas. De altfel, guvernul a ordonat imediat un atac reacția din partea IDF, care a lansat la rândul său mai multe rachete spre Gaza.

„În această dimineață, Hamas a lansat un atac criminal surpriză împotriva statului Israel și a cetățenilor săi. Suntem în luptă încă de dimineață devreme.

I-am convocat pe șefii sistemului de securitate, în primul rând am dat instrucțiuni să curățăm așezările de teroriștii care s-au infiltrat – această operațiune se desfășoară în aceste ore.

În același timp, am ordonat o amplă mobilizare a rezervelor și un război de ripostă, cu o forță și o amploare pe care inamicul nu le-a cunoscut niciodată.

Inamicul va plăti un preț pe care nu l-a cunoscut niciodată. Între timp, fac apel la toți cetățenii Israelului să se supună cu strictețe instrucțiunilor armatei și instrucțiunilor Comandamentului”, a comunicat premierul Benyamin Netanyahu, după atacul Hamas asupra Israelului.

Paul Adams, corespondent BBC: Este greu de descris cât de fără precedent este ce s-a întâmplat azi

Nu numai că este probabil cel mai grav eșec al serviciilor de informații de la războiul Yom Kippur din 1973 (iar momentul nu este întâmplător – sunt 50 de ani aproape de ziua respectivă), dar rareori, dacă nu chiar niciodată, Israelul a pierdut controlul asupra propriilor orașe, menționează corespondentul BBC în Orientul Mijlociu Paul Adams.

Scenele din Sderot și din alte comunități din jurul Fâșiei Gaza, cu bărbați înarmați palestinieni care se pare că umblă pe străzi în voie, răpind și ucigând civili, vor trimite cele mai profunde unde de șoc în tot Israelul.

Acesta este, desigur, scopul. Hamas a încercat numeroase tactici în trecut, de la bombe sinucigașe la tuneluri în Israel și chiar «zmeie incendiare».

Dar militanții din Gaza nu au mai încercat niciodată ceva atât de îndrăzneț. După standardele lor, acesta a fost un act uimitor de sofisticat – și, da, brutal – de război hibrid, folosind sute de rachete, ca preludiu la o infiltrare în masă în mai multe puncte, de-a lungul gardului în mod normal inexpugnabil.

Civilii din Gaza trebuie acum să se pregătească pentru răspunsul inevitabil al Israelului. Loviturile aeriene sunt doar preludiul.

Gaziștii știu ce urmează, pentru că au mai văzut asta de multe ori. Dar, în condițiile în care unii din Israel spun că a venit timpul să eradicheze complet Hamas, toată lumea știe că zilele sau săptămânile care vor urma vor fi foarte grele”, comentează Paul Adams.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto principală: Război în Israel. Armata israeliană încearcă să alunge militanții Hamas din Sderot

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Lasconi, un fel de Reagan mioritic? | Deutsche Welle

Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură...

Fostul ministru Raluca Prună despre presiunile făcute de Iohannis pentru numirea Procurorului General

Fost ministru al Justiției în guvernul tehnocrat Cioloș, Raluca...

Schimbarea la față a lui George Simion

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de...