Cristina Târteață, funcționara cu Lexus care s-a certat miercuri pe holul Senatului cu Ilie Bolojan pentru că se teme să nu fie dată afară, a reacționat pe Facebook față de valul de revoltă stârnit pe rețelele de socializare în legătură cu atitudinea ei. „Nivelul de ‘hate’, este la cote incredibile”, s-a plâns Târteață.
În mesaj, Târteață pune virgulă între subiect și predicat, în condițiile în care susține că are doctorat.
„Dragi concetățeni!
Constat, nu cu prea mare uimire….că nivelul de “hate”, este la cote incredibile!
Sper ca v-ați “răcorit” prin toate mesajele postate aici!
Recunosc că o parte din vină, în acest caz specific, o avem și noi, mult blamații funcționari (de orice natură)! Iar vina noastră constă în tăcerea și diplomația cu care am considerat să tratăm orice fel de acuze nefondate la adresa activității noastre zilnice, de la locurile de muncă în care ne desfășurăm activitatea!
A fost o abordare care se pare nu doar că nu ne-a ajutat, ba din contră, a lăsat loc de foarte multe interpretări….total eronate!”, a răspuns Târteață pe Facebook.
Citește și: Gelu Voican Voiculescu, inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990
Câțiva utilizatori i-au dat imediat replica.
„După reacția avută se vede profesionalismul. Un om profesionist, cum de altfel susțineți că sunteți atât dumneavoastră cât și colegii dumneavoastră nu reacționează ca pe maidan sau stadion cu huiduieli pe holurile senatului. O instituție în care, teoretic, sunt oameni ce ar trebui să fie un exemplu pentru cetățeni. Aș fi curios și cred că nu doar eu, să vedem ce înseamnă o săptămână de muncă la Senat. Vă invităm la o săptămână de muncă la o companie privată strict management operațional, nu muncă fizică. Companiile private sunt motorul economiei românești dar cu toate acestea în fiecare an se adaugă noi taxe și impozite pentru ca angajații de la stat să își primească salariile ‘nesimțite’, bonusurile ‘nesimțite’. Așa cum companiile private în situații de criză sunt nevoite să reducă din cheltuieli, statul de ce nu ar face același lucru? De ce este ilegal să reducă posturi, să reducă salarii, să taie bonusuri etc. ?”, a scris un român.
Continuarea, în Aktual24.ro
Citește și: Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, adus la DNA
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Captură video)
In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.