România și-a asumat în fața Comisiei Europene că va utiliza o parte din fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reformarea profundă a companiilor cu capital majoritar de stat.
Atât premierul Florin Cîțu, cât și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au declarat că în cursul negocierilor cu Uniunea Europeană au prezentat planul de reformare a acestor companii, multe dintre ele în criză cronică sau cu performanțe mult sub potențialul de piață.
Astfel, premierul Florin Cîțu a declarat că guvernul va revizui cadrul legal, cu scopul de a îmbunătăți guvernanța corporativă, monitorizarea eficientă și controlul, cu accent pe performanță și responsabilitate.
Ministrul Ghinea a detaliat măsurile de reformă ce vor fi sprijinite cu fondurile venite prin PNRR. Astfel, executivul va face un audit al tuturor companiilor cu capital de stat și va elimina din lege excepțiile ”de la profesionalism” introduse de precedentele guverne, urmând să pună accent pe numiri apolitice în conducere. Toți conducătorii companiilor vor avea un contract ce include indicatori de performanță.
În plus, oficialul român a anunțat și eventuale închideri acolo unde companiile nu își justifică existența: „Toate companiile de stat din România trebuie să treacă printr-un proces de audit, profesionalizare, numire apolitică a board-urilor și vor fi supravegheate de către un departament special de la SGG care va face politica statului român în ceea ce privește companiile de stat. Vom crea această entitate la SGG care va avea indicatori de performanță pentru toate companiile de stat și vom avea un plan de reformă, închideri acolo unde este cazul și legare a salariilor din conducerea companiilor de stat de obiective de performanță. Trebuie să facem din companiile de stat o sursă de a aduce bani la buget, nu o sursă de a se scurge bogăție din averea publică”.
Companii de stat cu probleme
Statul român e acționar majoritar la mai multe companii, unele dintre ele aflate în poziții de monopol sau cvasi-monopol, altele funcționând pe piețe deschise. Multe dintre acestea au dificultăți financiare, altele au rezultate contabile mai slabe decât le-ar permite cota de piață.
CFR Marfă. Compania controlată de Ministerul Transporturilor are plăţi restante de aproape 4 miliarde lei şi aşteaptă o soluție pentru pentru stingerea unei datorii la buget de 570 milioane euro, considerat de UE ajutor de stat incompatibil cu legislație europeană. Ca prim pas de reformare, 1.400 de salariaţi vor fi disponibilizaţi de la CFR Marfă în acest an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2021. Operatorul feroviar cu capital majoritar de stat deține o cotă de piață de circa 25%.
Tarom. Transportatorul aerian controlat de Ministerul Transporturilor înregistrează pierderi financiare de 11 ani, iar pandemia a adâncit criza economică. Tarom a intrat deja într-un amplu proces de restructurare, care prevede, pe lângă reducerea și uniformizarea flotei, și renunțarea la sute de angajați. O parte au plecat deja de bunăvoie, alții vor părăsi compania prin concedieri colective. În prezent TAROM are aproximativ 1.440 de salariați, însă ținta este ca operatorul aerian să rămână cu doar 1000 de angajați
Transgaz. Operatorul rețelei naționale de gazoducte, controlat de guvern prin Secretariatul General, este cunoscut pentru angajarea unor persoane cu legături politice sau în lumea serviciilor secrete. FâGeneralul SRI (r), Marius Stoica, fostul șef al acoperiților SRI, a devenit consilierul directorului general, după ce, în 2017, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. De asemenea, soțiile politicienilor Dan Motreanu (PNL), Eugen Nicolicea (PSD), Andrei Gerea (ALDE) și fosta soție a lui Daniel Chițoiu (ALDE) lucrează la Transgaz. Daniela Motreanu a fost angajată în 2018, Nicoleta Nicolicea, în 2017, iar Ayten Gerea și Elena Laura Chițoiu, în 2016.
Romgaz. Compania controlată de Ministerul Energiei a schimbat în ultimul an trei directori generali, iar una dintre marile probleme este incapacitatea de a finaliza o investiție majoră – centrala termică pe gaze de la Iernut. Deși trebuia terminat încă din 2019, proiectul bate pasul pe loc, iar compania riscă să piardă finanțarea alocată de 50 de milioane de euro din Planul Naţional de Investiţii.
Salrom. Singurul producător de sare din România, la care acționar majoritar este Ministerul Economiei, a înregistrat în 2020 un profit net de șapte ori mai mic decât în anul precedent, coborând până la 11,5 milioane lei.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
