Reformistul Masoud Pezeshkian, noul președinte al Iranului: „vrem să ne rezolvăm problemele cu lumea sau nu?”

Reformistul Masoud Pezeshkian, noul președinte al Iranului: „vrem să ne rezolvăm problemele cu lumea sau nu?”, a declarat acesta în cadrul unei dezbateri premergătoare turului 2 al alegerilor prezidențiale.

Massoud Pezeshkian este medic cardiolog, destul de puțin cunoscut pe plan politic, deși a fost ministru al Sănătății în perioada 2001-2005.

Pezeshkian câștigat rapid popularitate datorită mesajului său moderat, a unei viziuni mai liberale în ceea ce privește hijabul, dar și susținerea unei relații diferite cu Occidentul, spre deosebire de ultraconservatorul Ebrahim Raisi, fostul președinte.

Citește și: Cea mai slabă performanță din istorie a Partidului Conservator. Premierul a demisionat

Candidatul reformist Massoud Pezeshkian a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Iran, obținând 53,7% din voturi, în timp ce contracandidatul său, ultraconservatorul Said Jalili, a primit 44,3% din voturi, precizează agerpres.

Pezeshkian promite o reorientare politică. Viziunea sa include și minoritățile naționale

Massoud Pezeshkian a transmis un mesaj integrator, adresându-se tuturor cetățenilor, incluzând minoritățile naționale, ale căror drepturi au fost ignorate de-a lungul timpului:

• „Vom întinde mâna prieteniei tuturor. Cu toţii sunt locuitorii acestei ţări. Trebuie să ne folosim de toată lumea pentru progresul ţării. Sunt fraţii noştri. Eu nu aveam nici partid, nici sprijin. Aceşti oameni au venit cu dragoste şi au ajutat, iar eu le mulţumesc”, a declarat Pezeshkian, potrivit agerpres.

Citește și: Traficanții de arme n-ar trebui să se plângă de imigranții ilegali

De asemenea, Massoud Pezeshkian a sugerat necesitatea restabilirii relațiilor cu statele occidentale, ca modalitate de soluționare a problemelor cu care se confruntă statul:

• „Problema principală este perspectiva: vrem să ne rezolvăm problemele cu lumea sau nu? Cred că trebuie să ieșim din impas pentru a rezolva problemele țării”, a declarat Masoud Pezeshkian în cadrul unei dezbateri, potrivit CNN.

Însă, puterea în Iran nu este concentrată în mâinile președintelui, astfel reușita programului său este pusă sub semnul întrebării.

Cine deține puterea în Iran. Scurt istoric

Revoluția din 1979 a adus schimbări radicale în acest stat. Până atunci Iranul era condus de șah, urmând modelul Turciei în ceea ce privește abordarea politică internă și externă, respectiv modernismul și orientarea pro-occidentală în societate. După preluarea puterii de Khomeini, acest stat a întors spatele Occidentului.

Nemulțumirea populației față de situația economică din țară, precum și indignarea față de corupția endemică, i-a determinat pe iranieni să susțină înlăturarea șahului Reza Pahlavi, întoarcerea în țară și preluarea conducerii de Khomeini.

Citește și: Șeful ANAF Giurgiu, „agățat” de DNA în dosarul firmelor cu datorii și radiate contra unor șpăgi STENOGRAME

Susținut atât de pro-islamiști, cât și de o parte a moderniștilor, Revoluția din 1979 a fost un succes pentru Khomeini și tabăra pro-islamistă.

Moderniștii și o parte din foștii susținători ai șahului au realizat prea târziu că noul sistem instalat de liderul suprem va avea un impact direct asupra modului lor de viață. Regretul a fost tardiv.

Gardienii Revoluției au preluat controlul, au intrat în slujba și subordonarea lui Ruhollah Khomeini, liderul suprem al noii Republici Islamice Iran. Liderului suprem i se subordonează președintele și guvernul.

În prezent, liderul suprem al Iranului este Ali Khamenei, aflat în funcție din 1989.

O schimbare reală este puțin probabilă

Având în vedere sistemul, faptul că Massoud Pezeshkian nu este primul președinte reformist, dar și prevederile articolului 122 din Constituția Republicii Islamice Iran, oricât de deschis ar fi președintele statului față de o reorientare politică externă, reorganizare sau schimbare în plan intern, deciziile acestuia sunt nule fără acordul liderului. Astfel:

• Articolul 122: „Președintele, în limitele atribuțiilor sale, pe care le are în virtutea prezentei Constituții sau a altor legi, este responsabil în fața poporului, a liderului și a Adunării Consultative Islamice”.

Potrivit articolului 176 din Constituția Republicii Islamice Iran, atribuțiile președintelui în planul politicii extrene sunt de asemenea limitate:

„Pentru a proteja interesele naționale și a păstra Revoluția Islamică, integritatea teritorială și suveranitatea națională, se va constitui un Consiliu Suprem de Securitate Națională, prezidat de Președinte, care să îndeplinească următoarele responsabilități:

• Determinarea politicilor de apărare și securitate națională în cadrul politicilor generale stabilite de Lider”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(sursa foto: news.sky.com/ )