Un plan pentru reintegrarea Republicii Moldova, pe masa autorităților. Prezent în cadrul emisiunii „La 360 de grade”, de la Radio Moldova, Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, a vorbit despre criza energetică și tensiunile din regiunea transnistreană.
Pe fondul crizei energetice, astăzi, 27 ianuarie, Dorin Recean și Comisia Europeană au anunțat un pachet de sprijin pentru Republica Moldova, în valoare de 30 de milioane de euro, fiind „încă o dovadă a faptului că atunci când Republica Moldova trece printr-o încercare, printr-o criză indusă, creată special, deliberat de Gazprom, Uniunea Europeană, de fiecare dată, vine și ne ajută”, a declarat Igor Grosu.
Întrebat dacă declarația deputatului PAS Dorian Istrate potrivit căreia ar exista un plan de reintegrare aflat pe masa deputaților este corectă, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, a confirmat, însă acesta a atras atenția că pentru implementarea acestui plan trebuie îndeplinite 2 condiții.
„Sunt costuri mari”
Pe de o parte, „pentru ca proiectul să fie pus în aplicare, este esențială schimbarea actualei misiuni de pacificare din stânga Nistrului cu una civilă, sub egida ONU sau UE (…) Să fie o misiune civilă, nu militară pentru că nu și-a demonstrat eficiența în a apropia cele două maluri”, iar pe de altă parte, „sunt costurile care sunt mari (…) suntem și noi în proces de identificare a acestor resurse, noi de unii singuri nu ni le putem asuma, mă refer la resursele bugetare ale Republicii Moldova, dar există înțelegere și deschidere din partea partenerilor externi de dezvoltare, în primul rând înțelegere pentru că e nevoie de un efort financiar ca să putem amortiza acele costuri și unul din aceste costuri este cel energetic”, a explicat Igor Grosu, arată sursa citată.
De asemenea, Grosu a sugerat că este nevoie de o deschidere din partea Transnistriei, care „timp de 30 de ani a devenit un organism dependent de resursa pe gratis, ceea ce nu poate fi la nesfârșit. Să aștepți sau să construiești un scenariu de reintegrare pe premisa că nu se ajustează politicile de prețuri pe malul stâng este o utopie”, a arătat acesta.
Întrebat dacă planul va fi pus în aplicare până la aderarea Republicii Moldova la UE, Igor Grosu a spus că acestea sunt două procese diferite și „două vehicule care merg cu vitezele lor. În procesul de integrare la UE noi trebuie să ne mișcăm și vehiculul are o viteză mult mai bună și trebuie să se miște foarte repede și să fie o motivare și pentru malul stâng. Acest plan de reintegrare rămâne valabil și după aderarea la UE”, a declarat Igor Grosu în cadrul emisiunii „La 360 de grade”.
Cazul RFG și RDG
Un caz similar a fost cel al Germaniei, care după cel de-la 2-lea Război Mondial a fost împărțită în 4 sfere de influență, trei dintre acestea devenind RFG, prin unificarea zonelor americană, britanică și franceză, RDG rămânând sub influența sovietică până la sfârșitul Războiului Rece.
RFG și RDG, o națiune două state separate de Zidul Berlinului, s-au reunificat în cele din urmă, însă reintegrarea RDG a costat RFG o sumă imensă, „estimările pentru costurile totale (din 2014) ale reunificării Germaniei, inclusiv transferurile sociale, variază între 1,3 și 2,0 trilioane de euro, în creștere cu aproximativ 100 de miliarde de euro anual”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: AGERPRES FOTO)
