„Să nu fim naivi și să credem că Moscova este interesată numai de alegerile din SUA, Franța sau Italia, de ruperea Marii Britanii de Uniunea Europeană, de coruperea lui Viktor Orban sau de politica de la Sofia, de menținerea unui regim criminal în Siria, de loviturile de stat militare din Africa sau de destabilizarea regimului politic de la Chișinău”, scrie Remus Pricopie, rectorul Școlii Politice de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Profesorul menționează că Rusia nu a renunțat niciodată la acest instrument, vechi de secole, de a-și controla „partenerii” sau lovi adversarii prin slăbirea lor din interior. Istoria este plină de exemple, iar politica prezentă reconfirmă năravul imperialist al Țarului, indiferent cum se numește el.
„Kremlinul are reprezentanți de seamă și în România, fie ei politicieni, jurnaliști, (pseudo)intelectuali, politicieni eșuați, oameni de afaceri sau (foști) bătăuși din galeriile de fotbal, re-brand-uiți în «patrioți».
Unii dintre acești «reprezentanți» sunt – foarte posibil – pe statul de plată al Kremlinului.
Alții sunt numai «idioți utili», așa cum sunt numiți în literatura de specialitate. Și unii, și alții se străduiesc să construiască un … baros cu ajutorul căruia să dărâme orice este important pentru români.
Vizate sunt nu numai instituțiile și liderii lor legitimi, dar și valorile, cultura, tradițiile, religia. Până și naționalismul românesc, așa cum este el, bun sau rău, și cât este el, mult sau puțin, dar cu siguranță străin, la origini, de influențele Rusiei, este în pericol să fie confiscat.
Mai simplu spus, pentru Kremlin, orice demers menit să întoarcă România de pe drumul său occidental este binevenit. Varianta ideală pentru adversarii noștri este, însă, alimentarea unui «Caritas politic», sub forma unui partid extremist, care să ajungă la putere și care să prăbușească țara, la un moment dat, și să ne lase pradă pretențiilor expansioniste ale Rusiei”, notează rectorul SNSPA.
Citește și: Societatea ca o junglă. Fără empatie
Moscova este aici
Moscova este prezentă în România pe posturile de televiziune, pe internet, pe FB, pe TikTok, în cutiile poștale, în piețe sau acolo unde se poate transmite un mesaj de destabilizare, de inducere a îndoielii privind direcția României, pe calea sa euro-atlantică.
„Oriunde este o «înjurătură groasă», Moscova fie a fabricat-o, fie o va amplifica, o va face mult mai vizibilă. Scopul? Am spus mai sus: disoluția socială – așa cum îi spun specialiștii – sau ura, haosul, într-un limbaj pe înțelesul tuturor.
Evident, de multe ori Kremlinul lucrează cu „materialul clientului”. Accidentele de pe șoselele României, tragediile din spitale, greșelile politicienilor, corupția, traficul de droguri, excesele unui procuror sau judecător, lipsa de responsabilitate a unor funcționari publici etc., toate acestea induc o stare de insecuritate, lipsă de încredere în instituții, revoltă față de tot ce înseamnă STAT. Bine manipulată, această furie poate fi orientată către extremism, adică poate conduce către un dezastru politic, respectiv către ceea ce ar putea fi numit «o țară de neguvernat»”, a menționat Remus Pricopie.
Citește și: De la Sarmizegetusa la Pittsburgh, în două povești despre improvizația la români
„Nu exagerez”
Rectorul SNSPA mai arată că tabloul nu mai este unul de neglijat, iar o analiză la rece ne poate indica atingerea unui punct critic.
Ascensiunea discursului propagandistic al Kremlinului, prin vocea unor indivizi deghizați în politicieni „cu dragoste de țară”, ar putea reprezenta un puternic atac nu numai la statutul României de țară democratică, parte a alianței politico-economico-militare occidentale, dar inclusiv la cel de „stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”, așa cum precizează Art. 1 din Constituție.
„Poate că, citind aceste rânduri, o să credeți că exagerez. Vă rog să reanalizați cazurile Ucraina, Georgia, Moldova, din perspectiva ultimilor 20 de ani, să rememorați luptele, de anul trecut, de pe Insula Șerpilor (situată la 44,8 Km de Sulina) și atacurile cu bombe / drone, din ultimele săptămâni, de la Reni și Ismail (aflate la câteva sute de metri de granița României).
Acum, vă rog să recitiți primele două propoziții ale acestui paragraf. Cu siguranță, de data aceasta, o să fiți de accord cu mine că nu exagerez”, arată profesorul universitar în revista „Cultura”. (Continuarea aici)
