Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie 2024, împreună cu referendumul privind integrarea europeană, au scos la iveală din nou tensiunile interne și externe care influențează orientarea geopolitică a țării.
Prin analizarea datelor statistice, a rezultatelor votului și a fenomenului dezinformării, acest articol explorează contextul social și politic al acestor evenimente electorale și impactul campaniilor de influență străină.
Contextul electoral: diviziuni și orientări geopolitice în Moldova
Republica Moldova, situată confluența sferelor de interese ale UE și Rusiei, a avut o lungă istorie de fragmentare a electoratului în funcție de orientarea geopolitică. Pe măsură ce președintele pro-european Maia Sandu a intrat în cursa pentru un al doilea mandat, așteptările sondajelor indicau un avantaj clar pentru aceasta și o majoritate pentru „DA” în referendumul privind integrarea europeană.
Astfel, în august 2024 sondajele arătau că Maia Sandu avea o intenție de vot de 35%, iar candidatul pro-rus, Alexandr Stoianoglo, doar 9.9%. În privința referendumului, sondajele pre-electorale au arătat o susținere constantă pentru modificarea constituțională pro-UE: în jur de 55% pentru „DA” și aproximativ 35% pentru „NU”. Cu toate acestea, rezultatele finale au prezentat un tablou diferit și au arătat o divizare mult mai adâncă a electoratului.
Rezultatele preliminare și fragmentarea electoratului
Rezultatele preliminare ale alegerilor au demonstrat că Maia Sandu a obținut 42.49% din voturi, în timp ce Stoianoglo a atins ponderea 25.95% din voturi, mult peste estimările sondajelor pre-electorale. Aceasta o obligă pe Sandu să participe la un al doilea tur de scrutin, programat pentru duminica aceasta 3 noiembrie, un rezultat care presupune provocări semnificative în ceea ce privește campania și strategia electorală.
Analizând rezultatele obținute de ambii candidați, putem observa o corelație între voturile pentru actuala președintă Maia Sandu și voturile „DA” la referendum, cu câteva diferențe la nivelul unor raioane. Totuși, avansul Maiei Sandu nu i-a epuizat din bazinul electoral, oferindu-i șansa să-și crească scorurile în acele raioane unde a obținut în primul tur mai mult de 30% din voturi, iar contracandidatul Stoianuglu sub pragul de 30% pe seama electoratului nehotărât care nu a ieșit la vot.
De remarcat este faptul că diaspora a oferit un sprijin major Maiei Sandu, contribuind cu un impresionant procent de 70,71%. Aceasta sugerează că cetățenii moldoveni din statele occidentale rezonează mai mult la mesajul său pro-european și reformator, și i-ar putea aduce în plus între 50.000-60.000 voturi.
Continuarea în Comunitatea Liberă
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
