Rusia își activează bomba separatistă pe care a plasat-o la temelia Republicii Moldova încă înainte de destrămarea URSS
Cartea transnistreană este scoasă din mânecă de Kremlin într-un an decisiv pentru viitorul european al Chișinăului
R.Moldova nu riscă să rămână fără energie, dar aceasta se va scumpi, cu impact dramatic asupra populației și viitoarelor alegeri
O criză energetică instrumentată de Moscova a impus Guvernul de la Chișinău să introducă stare de urgență în energie începând cu ziua de astăzi – luni, 16 decembrie. În același timp, și administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat stare de urgență în economie încă de acum o săptămână.
Concernul rus Gazprom ar putea închide gazele pentru Transnistria din 1 ianuarie. Moscova încearcă să paseze responsabilitatea pe Ucraina, care oprește tranzitul pentru țara-agresor. Doar că nu tranzitul este problema, pentru că pentru a livra în Transnistria Gazprom poate folosi gazoductul transbalcanic via Turcia. Motivul real este dorința de a ține Chișinăul în tensiune prin majorarea prețului la energie și, în varianța extremă, a provoca o criză economică și umanitară în Transnistria care să destabilizeze economic și social Republica Moldova.
Astfel, este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când întreaga țară este sub amenințarea unei crize fără precedent. Miza este însăși viitorul țării care în actuala formulă de guvernare pro-europeană își propune să devină membră a UE până în 2030: se va menține aceasta pe parcursul european, sau va recădea în sfera de influență a Rusiei?
Lupta decisivă va fi dată la alegerile parlamentare de la mijlocul anului viitor, iar Moscova pregătește și minează terenul. Pe lângă valurile masive de dezinformare și știri false anti-UE și o multitudine de partide și proxi-uri pe care îi finanțează pe față, Kremlinul scoate la vedere în plină iarnă – cum altfel! – și arma energetică pentru a destabiliza Republica Moldova.
Rusia speră că odată oprite gazele pentru Transnistria, valurile de refugiați transnistreni rămași fără căldură, venituri și locuri de muncă vor da buzna pe malul drept al Nistrului. Fără gaze rusești Transnistria nu poate rezista mai mult de o lună-două. Peste 95% din locuitorii regiunii au cetățenia Republicii Moldova, astfel încât Guvernul de la Chișinău s-ar putea vedea nevoit să preia întreținerea a peste 360 de mii de oameni. Ar fi o povară greu de dus, într-o țară în care, și fără asta, peste o treime din locuitori sunt deja sub limita sărăciei, iar o parte importantă din factura pentru energie a populației este acoperită din asistența partenerilor externi.
După cum spunea recent-demisul ministru al Energiei, Victor Parlicov, Transnistria se pare că nu mai este un activ intangibil pentru Rusia, iar Kremlinul a decis să o arunce în luptă pentru a destabiliza și prelua Republica Moldova.
Care sunt așteptările și ce presupune starea de urgență?
Sistarea livrărilor de gaze pentru Transnistria ar lăsa regiunea separatistă din estul Republicii Moldova nu doar fără gaze și energie electrică gratuite, ci și fără principala sursă de venit. Transnistria primește zilnic de la Gazprom 5,7 milioane de metri cub de gaze. Sunt gaze gratuite, care fac competitive exporturile transnistrene și din care se produce cam 70-80% din curentul electric consumat de Republica Moldova. Datoria Transnistriei acumulată pe parcursul anilor față de Gazprom se ridică la peste 10 miliarde de dolari.
Tiraspolul a anunțat că în cazul în care gazele rusești nu mai ajung în regiune de la 1 ianuarie, economia va fi trecută în regim de avarie, iar pentru încălzirea locuințelor se va folosi cărbune, stocuri suficiente pentru maxim 50 de zile. Iar producerea de curent electric pentru Republica Moldova va fi oprită.
În aceste condiții, singura alternativă pentru Chișinău sunt achizițiile din România, iar Bucureștiul a și anunțat că poate suplini, cu suportul partenerilor europeni, deficitul estimat la 600 MW.
Problema rămâne infrastructura. Republica Moldova încă este tributara politicilor opace ale guvernelor pro-ruse din ultimele trei decenii – în toți acești ani nu au fost construite interconexiuni electrice suficiente dintre România și Republica Moldova. Liniile de tensiune joasă au capacitatea să transporte doar o parte din necesarul de consum, condiții în care se va recurge la economii, iar penele de curent și deconectările nu sunt excluse, a anunțat prim-ministrul Dorin Recean.
De ce acum?
Din punct de vedere tehnic, este ultimul an când Moldova este atât de vulnerabilă în fața șantajului energetic al Moscovei.
La sfârșitul anului viitor este finalizată construcția liniei de tensiune înaltă Vulcănești-Chișinău, care va permite importuri suficiente din România.
La capitolul gaze, Republica Moldova fără Transnistria s-a decuplat de sursa rusească încă acum doi ani, după declanșarea războiului Rusiei în Ucraina. Din 2022 malul drept al Republicii Moldova a consumat exclusiv gaze de pe piața europeană. Iar Chișinăul a avertizat Tiraspolul de nenumărate ori că odată oprit tranzitul prin Ucraina gazele gratuite din Rusia vor deveni istorie, iar regiunea trebuie să învețe să plătească pentru energie.
Un alt răspuns la întrebarea „De ce acum?” sunt alegerile parlamentare din toamna viitoare. După ce a eșuat în a deturna referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din această toamnă, Rusia își concentrează resursele pentru a aduce în noul Parlament de la Chișinău o majoritate pro-rusă și pro-oligarhică. Acest lucru ar transforma Republica Moldova într-un avanpost anti-UE, anti-România și anti-Ucraina. Iar provocarea unor nemulțumiri și destabilizarea societății este rețeta clasică pe care Rusia a folosit-o de fiecare dată.
Ce probleme ar putea fi declanșate de sabotajul Rusiei?
Loviturile tectonice se fac deja simțite la Chișinău – ministrul Energiei a fost demis, Guvernul a supraviețuit joi noaptea unei moțiuni de cenzură, prețurile la gaze s-au ridicat acum o săptămână cu peste 30%, iar cele la electricitate cu siguranță vor crește dacă Transnistria nu va mai produce.
În Transnistria, economia regiunii riscă să devină necompetitivă. Cu exporturi de peste 80% către piața UE, regiunea separatistă supraviețuiește cu o producție complet nemodernizată de pe vremea URSS doar din contul energiei gratuite.
Chișinăul vorbește despre o posibilă criză umanitară în Transnistria, dar nu are o soluție viabilă pentru a-i face față. În acest moment scenariul extrem se vede ca o posibilitate de a crea coridoare umanitare pentru a evacua spitale și alte instituții sociale din regiune, de a livra încolo, cu susținerea partenerilor occidentali, generatoare, medicamente și ajutoare umanitare.
Este reintegrarea Transnistriei o soluție?
În aceste condiții, se discută tot mai des despre o posibilă reintegrare a Republicii Moldova – poate că acesta ar fi momentul potrivit în care Chișinăul să preia regiunea și să încheie dominația Moscovei acolo?
O sarcină extrem de greu de realizat în acest moment, spun experții și surse apropiate de negocieri. Chișinăul nu are acum capacitatea de a asimila Transnistria, iar o încercare ar putea fi fatală tinerei democrații care și așa se apără cu greu de tirul constant al războiului hibrid al Rusiei.
O regiune pauperizată, cu economie necompetitivă și nemodernizată și care nu a plătit niciodată pentru energie este un activ discutabil.
La fel ca și un aflux de 10-15% de electorat pro-rus, conectat exclusiv la dezinformarea rusească, într-un climat democratic care și-a securizat la mustață, la mai puțin de 1%, referendumul pro-UE.
148 mii de pensionari, 62 mii de șomeri, 3 mii de deținuți, zeci de mii de angajați din structurile de forță separatiste: miliție, KGB, armata transnistreană și cea rusă – toate acestea ar duce la colapsul Republicii Moldova și a perspectivelor ei europene.
Doar costurile energetice, fără cele sociale, ale reintegrării Transnistriei au fost calculate la 400 milioane de euro pe an. Costuri care vor trebui suportate de partenerii externi ai Republicii Moldova.
Având în vedere aceste date ale problemei, autoritățile de la Chișinău ar prefera scenariul în care Republica Moldova se integrează în UE fără Transnistria, iar ulterior să lucreze împreună cu partenerii de dezvoltare pentru a moderniza și a alinia realitățile de acolo la standardele UE.
În concluzie, ce ar putea urma în Republica Moldova?
În discuții informale, oficiali de la Chișinău spun că responsabilii de la Tiraspol nu par să fie foarte stresați de perspectiva de a rămâne fără gaze. „Suntem creștini credincioși și mizăm pe bunăvoința Domnului!”, ar fi spus aceștia ca reacție la amenințarea crizei.
Zvonul este că Rusia ar putea relua livrările de gaze către Transnistria pe la mijlocul lunii ianuarie. Însă doar la volume care să acopere consumul intern al regiunii separatiste, adică fără posibilitatea de a produce curent electric pentru Republica Moldova.
Cu această catastrofă umanitară în Transnistria amânată, Chișinăul va fi totuși nevoit să cumpere electricitate mai scumpă – cel puțin dublu, față de actualul preț de 66 de dolari. Republica Moldova va avea curent electric, doar că la costuri mult mai mari. Și acest lucru va lovi fiecare locuitor al țării și va genera nemulțumiri numai bune de exploatat de Rusia la viitoarele alegeri parlamentare, în detrimentul cursului european al țării.
Și da, este o perioadă în care Republica Moldova va avea nevoie critică de o Românie europeană, puternică, democratică și de tot sprijinul ei.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ jorono)
