La Chișinău, concluziile pentru Republica Moldova ale conferinței de securitate de la Munchen au fost comentate puțin în public de către experți – o amorțeală care denotă derută în fața unor noi incertitudini pentru o țară mică la hotar cu războiul din Ucraina, un stat în afara protecției NATO și UE, țintit de propaganda electorală a Moscovei și de drone rusești care îi violează tot mai des spațiul aerian.
„Nimeni nu-și dorește pacea mai mult decât Ucraina. Și noi, în Moldova, ne dorim pacea – ne dorim o pace durabilă și care să ne mențină în lumea liberă. O astfel de pace nu se poate decide fără Ucraina, și nici fără Europa.” Este declarația președintei Republicii Moldova Maia Sandu, după revenirea de la conferința de securitate de la Munchen. Din delegație au mai făcut parte ministrul de Externe, Mihai Popșoi, ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
În discuția dintre marile puteri, „Moldova este sătucul din margine”, a scris într-un comentariu expertul pe securitate, Andrei Curăraru, de la comunitatea WatchDog.md.
„Într-un moment în care Rusia își consolidează influența în regiune, iar SUA și UE își ajustează strategiile, Moldova nici nu speră că va fi invitată la negocieri de securitate. Dar încă poate evita să devină încă o colonie rusească. Singura cale este de a demonstra prin alegeri democratice, reforme rapide și o politică externă fermă că aparține ireversibil spațiului european”, scrie Andrei Curăraru.
Citește și: Pe cine se poate baza Europa?
Pacea în Ucraina înseamnă și pace pentru Republica Moldova
Chiar dacă nu este corect să analizăm discuțiile de la Munchen strict din perspectiva Republicii Moldova, totuși pacea și securitatea în Ucraina înseamnă și pace în Republica Moldova sau în regiunea extinsă a Mării Negre. „Suntem parte a regiunii, ceea ce înseamnă că dezbaterea s-a referit prin ricoșeu și la Republica Moldova”, spune pentru PressHUB directoarea ESGA, Angela Grămadă.
„Am avut discuția despre pacea din Ucraina, cu viziuni pragmatice din partea unor oficiali de rang înalt, care calculează binele global în bani, dar am avut și acel duș rece pentru liderii europeni care au viziuni diferite despre cum ar trebui să fie ajutat Kievul să facă față agresiunii militare ruse”, spune Angela Grămadă.
În al doilea rând, s-a vorbit mult despre democrație, stat de drept, instituții democratice, electorale și politice, care par a fi vulnerabile pentru că se lovesc de birocrație și proceduri. „De facto, ni s-a spus că avem o problemă mare aici, în Europa. Nu doar în România. Republica Moldova este parte a acestei Europe, și am văzut cât de vulnerabili am fost în campaniile electorale din toamna anului trecut. Nu cred că între timp am rezolvat prea multe din acele riscuri și provocări. Și vom vedea la următoarele alegeri parlamentare din toamnă capacitatea de a ne mobiliza și de a ne proteja suveranitatea în condițiile unei societăți civile sau a unei prese lipsite de resurse. Pot instituțiile publice să ne asigure că dețin controlul asupra procesului și voturile ne vor fi protejate?”, se întreagă retoric directoarea ESGA.
Formula de pace pentru Ucraina, model pentru soluția în Transnistria
Analistul politic Mihai Isac spune că însăși faptul că Republica Moldova a fost invitată la conferința de la Munchen în contextul actual global este un semn de susținere. Acum însă, Chișinăul trebuie să învețe arta de a face lobby, să vorbească direct cu Washingtonul și cu orice cancelarie europeană pentru a le comunica nevoile ei de securitate și a arăta capacitatea Republicii Moldova de a ajuta la rezolvarea problemelor din Ucraina și în perioada de reconstrucție post-conflict.
Mihai Isac a mai reamintit, într-o discuție cu PressHUB, că indiferent cine a fost la Casa Albă, republicanii sau democrații, SUA a susținut întotdeauna integritatea teritorială, independența și suveranitatea Republicii Moldova. „Și nu cred că putem vorbi despre retragerea sprijinului, ci cred că trebuie să discutăm despre identificarea unor noi modalități de sprijinire a Republicii Moldova. Odată cu noua epocă Trump vom vedea poate o scădere a sprijinului direct, dar în mod sigur o serie de programe care sunt finanțate prin Congres, prin Senatul american sau prin alte modalități vor fi reluate într-o formă sau alta.”
Lecția pentru Republica Moldova, spune Mihai Isac, este nevoia de a-și amplifica relațiile de securitate atât cu UE ca bloc comunitar, cât și individual cu statele membre și cu Marea Britanie. Și cu siguranță recentul Pact de Securitate încheiat cu NATO, care respectă neutralitatea Republicii Moldova, poate fi extins pentru a răspunde noilor realități geopolitice.
În ceea ce privește pacea din Ucraina, Chișinăul trebuie să fie extrem de vigilent și să participe efectiv la procesul de negocieri sub orice formă va putea pentru a nu permite stabilirea unor precedente periculoase în Ucraina care să fie ulterior preluate în Republica Moldova, subliniază Mihai Isac. „Mă refer inclusiv la posibilitatea ca anumite regiuni din Ucraina să primească un statut consolidat de autonomie care ar putea duce la federalizarea unei părți din Ucraina, ceea ce ar duce la implementarea unui model similar în cazul regiuni ocupate din estul Republicii Moldova – Transnistria.”
Citește și: De ce nu a fost invitată România la Paris
Provocări interne, cu riscul de a pierde vectorul european
În perioada anunțată de emisarul american pentru negocierile de pace pentru Ucraina, de minim 6 luni, Republica Moldova va avea și alegeri parlamentare, în toamnă, ceea ce ridică semnificative riscuri interne din cauza dorinței neascunse de Rusia de a investi oricât pentru a aduce la putere la Chișinău o majoritate pro-rusă.
Republica Moldova se află în fața unei răscruci geopolitice, spune analistul politic Mihai Isac. „Vedem ce se întâmplă în Georgia și este foarte posibil ca în urma alegerilor parlamentare din această toamnă să asistăm la instalarea unei formule de guvernare hibridă pro-rusă. E adevărat că ne putem aștepta și la alegeri parlamentare anticipate în cazul în care vor eșua negocierile pentru formarea unei guvernări, deci am putea avea o „bulgarizare” a vieții politice din Republica Moldova”.
Mihai Isac spune că în acest moment există practic o „chemare la arme” a tuturor forțelor pro-ruse pentru a participa la „cucerirea electorală” a Republicii Moldova în acest an, iar campania electorală practic a început.
Iar directoarea ESGA, Angela Grămadă, spune că pacea în 180 de zile este imposibilă. „Asta dacă ne dorim cu adevărat pace și nu doar o încetare temporară a focului, așa cum ne sugerează deocamdată Donald Trump că ar fi prioritatea sa numărul unu.”
Experta crede că pentru Republica Moldova riscul ar fi să nu impună pe agenda discuțiilor despre pace în Ucraina și soluționarea conflictului transnistrean. „Se va pierde momentul de oportunitate, de a explica de ce trebuie să nu i se permită Moscovei să rămână cu „găuri negre” dincolo de frontierele Ucrainei, spre Vest.”
Pe cine poate miza Republica Moldova?
În toată această situație, este cert că sprijinul României nu se va diminua, notează Mihai Isac. „Chiar dacă vor fi schimbări după alegerile din mai, Chișinăul se poate baza în continuare pe sprijinul României – susținerea Republicii Moldova este singurul dosar important de politică externă unde partidele au găsit limbă comună. Nu cred în diminuarea acestui sprijin”, notează Mihai Isac. Potrivit lui, România trebuie să se implice cât mai activ în orice tip de negocieri în interiorul UE privind Ucraina pentru a apăra nu doar interesele României, ci și ale Republicii Moldova.
Iar Angela Grămadă subliniază nevoia de reforme interne și de continuarea apropierii de UE.
„Republica Moldova trebuie să preia controlul asupra propriilor probleme și să comunice mai bine cu propriii cetățeni, adică să se asigure că are susținerea necesară pentru modul în care a definit interesele naționale mai întâi acasă și apoi în relația cu partenerii. Acest lucru trebuie să se întâmple în paralel cu reformele, organizarea alegerilor și cu negocierile pentru integrarea europeană. Alte opțiuni nu avem în acest moment”, subliniază directoarea ESGA, Angela Grămadă.
Citește și: Emil Hurezeanu: „Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: AGERPRES FOTO)
