Restaurarea bojdeucii lui Creangă a stârnit o avalanșă de reacții negative din partea opiniei publice. Arhitecții au criticat unele aspecte ale refacerii primei case memoriale din istoria României. Președintele Consiliului Județean Iași și oamenii care au aprobat renovarea au explicat de ce au ales soluțiile care au declanșat atât de multe nemulțumiri.
Ce spun arhitecții
Arhitectul Mihai Duțescu susține că o mare problemă o reprezintă calitatea lucrărilor, dar și faptul că monumentul a fost depersonalizat, transformat într-un for rece.
„Primul ține de calitatea lucrărilor. Nu mă refer la calitatea intrinsecă a materialelor de construcție sau la corectitudinea punerii în operă, fiindcă doar din niște poze apărute pe net n-ai cum să zici mare lucru. Mă refer la calitatea lucrărilor de proiectare, la deciziile din timpul proiectării.
Or, aici, judecând chiar și doar după pozele care au invadat online-ul, e clar că acea așa-zisă restaurare (care, la rigoare, nu s-ar fi numit restaurare nici dacă era proiectată bine, ci reabilitare) e tributară unei logici de tip Mr. Bricolaj, care a sufocat România – dar asta e o altă discuție – complet fără legătură cu ce ar trebui să presupună un astfel de proiect, pentru o căsuță țărănească veche de aproape 200 de ani. Mai ales dacă e și clasată ca monument istoric”, a scris acesta pentru Critic Atac.
Citește și: Bojdeuca lui Creangă. Cum a ajuns să arate ca o casă de lux
Întregul ansamblu de muzeu din Iași a fost reabilitat cu ajutorul fondurilor europene, iar suma alocată pentru Bojdeuca lui Ion Creangă a fost de aproximativ 140.000 de euro. Arhitectul Mihai Duțescu spune că ceea ce s-a făcut nu justifică costurile.
„Chiar dacă Bojdeuca «arată» aproape identic cu ce era înainte, ce s-a propus acolo ilustrează perfect incultura (de specialitate, în cazul celor care și-au pus semnătura atât pe proiect, cât și pe avizele de la Ministerul Culturii) sau, eventual, lipsa de profesionalism (cedând poate la presiuni venite de sus, relativizând deciziile, pe principiul «merge și-așa» sau «mai bine așa decât deloc»).”
Arhitectul a dat și câteva exemple de ceea ce consideră lucrări nepotrivite pentru un monument istoric, printre care și:
- montarea foliei anticondens sub șindrilă (sau, mai rău, a unei membrane bituminoase?);
- montarea unei membrane cu crampoane la fundații, în loc de sisteme de drenaj specifice clădirilor de patrimoniu;
- instalarea sistemului pentru pereți radianți, probabil folosind și materiale de finisaj improprii pentru zidăriile vechi;
- reamenajarea aleii de acces în trepte, inclusiv prin montarea balustradei cu sistem de preluare a scaunului cu rotile: pe lângă faptul că la clădirile publice de patrimoniu nu sunt obligatorii astfel de facilități, strict în cazul Bojdeucii accesul pentru persoanele cu dizabilități se putea asigura din altă parte, evitând relațiile de co-vizibilitate dintre monumentul propriu-zis și acel subansamblu care prin dimensiuni, detalii, proporții, materiale scoate din scară casa și o agresează;
Citește și: Războiul afectează sănătatea mintală a tinerilor refugiați ucraineni
Cum se apără cei care au aprobat restaurarea bojdeucii lui Creangă
Reprezentanții autorităților care au proiectat și aprobat restaurarea bojdeucii lui Creangă susțin totuși că au fost folosite materiale din epoca în care a fost construită locuința.
„Am semnat fără emoţii recepţia de lucrări la acest obiectiv. Sunt folosite materiale din epocă, nu sunt introduse, aşa cum a circulat, tablă pe acoperiş, gresie, faianţă, parchet melaminat”, a declarat directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi, Bobi Apăvăloaei, pentru Ziarul de Iași.
Șeful Direcției de Cultură și Patrimoniu consideră că lucrările actuale au adus muzeul într-o stare funcțională și explică faptul că monumentul era considerat o clădire aproape de colaps.
„Întreg ansamblul, aşa cum îl vedem astăzi, datează din anul 1985, când a fost ultima restaurare majoră a acestui complex muzeistic.
Noi nu am făcut altceva decât să aducem acest complex în stare de funcţionare. Vă mărturisesc că la un moment dat monitorizam această clădire – şi era trecută în evidenţele noastre la capitolul «Clădiri în pre-colaps şi colaps». Dacă nu ar fi fost acest proiect de restaurare, foarte probabil că în câţiva ani am fi pierdut-o cu totul”, a subliniat acesta.
Arhitectul care a gestionat lucrările, Filip Ciobănaşu, susține că au fost păstrate toate materialele sănătoase și s-au făcut schimbări unde era absolut necesar.
„Oricine vine la Bojdeucă poate să vadă realitatea şi faptul că am păstrat fidel toate materialele sănătoase”. Acesta recunoaște că au fost făcute mai multe schimbări, însă doar unde a fost absolut necesar. Astfel a fost înlocuit lemnul putrezit din dușumea și șița de pe acoperiș care „copiază fidel şi numărul de rânduri, şi tehnica” de montare, potrivit arhitectului.
Costel Alexe justifică modul cum s-a făcut restaurarea bojdeucii lui Creangă
Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași și cel de la care a pornit întreg scandalul după ce a distribuit fotografii cu restaurarea bojdeucii lui Creangă a postat ulterior un mesaj în care afirmă că reacția a fost exagerată, pentru că nu a comunicat el toate detaliile proiectului.
„Sub imperiul emoțiilor de a vedea finalizat un proiect pe care ni l-am dorit de mult timp, am prezentat câteva fotografii cu Bojdeuca lui Ion Creangă, înainte de inaugurarea oficială a lucrărilor.
Fiind acolo, la fața locului, trecând prin cele două cămăruțe și prin pridvor, nu mi-am dat seama că atmosfera de la bojdeucă nu poate fi cuprinsă nici în poze, nici în cuvinte. Poate m-am grăbit, poate nu am comunicat suficient de limpede ce a însemnat procesul de restaurare și reabilitare, iar pentru asta, îmi cer scuze”.
Costel Alexe susține că fără aceste lucrări, Bojdeuca risca să se prăbușească definitiv și că s-a pus accentul pe conservarea monumentului.
„În anul 2018, Bojdeuca era încadrată la clădirile aflate în risc de colaps și precolaps. Apa se infiltra și muzeul risca să se prăbușească. Acest proiect de reabilitare a fost șansa de a nu pierde definitiv casa în care a locuit scriitorul, iar toate eforturile noastre s-au concentrat strict pe a o restaura și conserva”.
Nu au fost montate termopane
Acesta a asigurat că nu au fost montate geamuri termopan și nici gresie sau faianță sau alte materiale care să strice aspectul monumentului.
„Din păcate, s-au răspândit în spațiul public informații care nu au nicio legătură cu realitatea din spatele proiectului.
Nu există geamuri termopan, gresie, faianta, parchet sau alte materiale care sa fi alterat structura sau aspectul bojdeucii. Toate interventiile s-au facut cu restauratori avizati, s-au folosit atat materiale, cat si tehnici traditionale in restaurarea bojdeucii.
Doar câteva exemple. Pentru geamuri s-a folosit sticlă artizanală. Tavanul și grinzile au fost restaurate, nu înlocuite”.
Președintele CJ Iași a explicat și motivul pentru care s-a optat pentru instalarea unui sistem de încălzire montat în pereți.
„Sistemul de încălzire în perete a fost montat pentru a asigura minimul de 5 grade în încăpere, așa cum cere normativul, astfel încât muzeografii să își poată desfășura activitatea pe tot parcursul anului și să asigurăm conservarea obiectelor de patrimoniu din muzeu.
S-a optat pentru acest sistem tocmai pentru a nu avea calorifere sau alte instalații de încălzire moderne, nepotrivite estetic cu obiectele de patrimoniu”.
Cine a aprobat proiectul
Costel Alexe susține că deciziile au fost luate de specialiști, arhitecți, proiectanți și constructori cu experiență. Legat de sumele alocate pentru acest proiect, acesta susține că pentru Bojdeucă au fost cheltuiți aproximativ 140.000 de euro, iar pentru modernizarea întregului complex s-au investit peste un milion de lei.
„Pentru a lămuri și aspectul investițiilor făcute, valoarea lucrărilor decontate doar pe 𝐫𝐞𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐛𝐨𝐣𝐝𝐞𝐮𝐜𝐢𝐢 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐚 𝟔𝟗𝟗.𝟒𝟔𝟎,𝟕𝟖 𝐥𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐓𝐕𝐀, ceea ce înseamnă în jur de 140.000 de euro.
La acestea se adaugă lucrările de reabilitare și modernizare a clădirii anexă, construită în 1989, care va fi transformată în bibliotecă și spațiu de expoziții temporare și evenimente, lucrări ce au ajuns la o valoare de 𝟖𝟗𝟕.𝟒𝟔𝟓,𝟓𝟏 𝐥𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐓𝐕𝐀.
În cadrul proiectului au fost incluse refacerea amfiteatrului, un important spațiu educațional, și a circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat, lucrări de stabilizare a versantului și de punere în siguranță a Bojdeucii, ce au costat 𝟏.𝟒𝟔𝟖.𝟏𝟖𝟔,𝟑𝟓 𝐥𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐓𝐕𝐀”.
Bojdeuca din Iași în care a locuit Ion Creangă a devenit muzeu pe 15 aprilie 1918, fiind și prima casă memorială din România. Aceasta a fost și primul muzeu literar din România și cel mai vizitat Muzeu din rețeaua Muzeul Național al Literaturii Române Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
