Restaurația din justiție, sprijinită de UE? Cel mai recent raport al Comisiei Europene despre statul de drept este aproape laudativ, cu toate că unii magistrați români cred că fenomenul corupției este și mai pronunțat decât la începutul anilor 2000.
Condamnări importante pentru fapte de corupție sunt anulate în justiție, iar reforma ministrei de Justiție Alina Gorghiu se oprește la culoarea robelor grefierilor. Între timp, Comisia Europeană mângâie România pe creștet pentru contrareforma juridică pe care o face în ritm susținut. Unii magistrați cred că fenomenul corupției este astăzi mai mare decât în perioada „capitalismului de cumetrie” reclamat de Ion Iliescu și patronat de Adrian Năstase între 2000 și 2004. România încerca atunci să închidă capitolul Justiție pentru a fi primită în Uniunea Europeană, iar Bruxelles-ul cerea prinderea „marilor pești” ai corupției autohtone. În 2024, eșecul statului de drept pare total după o reformă prea brutală în epoca Traian Băsescu, din care se văd azi contribuțiile foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, acuzați de trafic de informații, și după toate ciuntirile legislative făcute în ultimii patru ani de PNL și PSD.
Fără intransigența Comisiei Europene și fără amenințările serioase ale Bruxelles-ului, România se întoarce la clicile din magistratură comandate politic, la șantajul biunivoc dintre politică și justiție, la o ecuație care poate târî țara spre iliberalismul de tip Viktor Orban. Ultimul Raport al Comisiei Europene este aproape laudativ și în totală opoziție cu realitatea juridică din țară. Bruxelles-ul încurajează din motive necunoscute ineficiența, corupția și aroganța magistraților care își cresc anual salariile și pensiile prin decizii judecătorești. În schimbul acestor sume în creștere permanentă, judecătorii eliberează, între alții, corupți pe bandă rulantă.
Citește și: Hoții de lemne monitorizau polițiștii de Crimă Organizată Alba. Liderul grupării este nepotul unui fost procuror-șef
Curtea de Apel București a anulat zilele acestea condamnarea omului de afaceri Ovidiu Tender, motivând că infracţiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminată, așa că instanța i-a ridicat sechestrul instituit pentru recuperarea prejudiciului de 30 de milioane de euro. Curtea Constituțională (CCR) a găsit în ultimii aproape zece ani modalități diferite pentru a-i ajuta pe marii corupți să scape de pedepse și să rămână cu averile făcute ilegal. În dosarul Tender e vorba despre o decizie a judecătorilor constituționali din 2016, care au dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară, care înseamnă regulamente, ordine de ministru și orice acte normative care nu sunt legi sau ordonanțe de urgență. Ovidiu Tender şi Marian Iancu au fost condamnaţi, în 2015, la peste 12 ani de închisoare, respectiv 14 ani, sub acuzaţia că au preluat ilegal compania Carom SA Oneşti și că au prejudiciat-o cu 140 de milioane de lei. Cei doi au profitat de privatizarea rafinăriei Rafo, s-au amestecat în tranzacții complicate cu afaceriști ruși, au fost ajutați în perioada 2000-2004 de premierul Adrian Năstase, care le-a șters datoriile, și au căzut mereu în picioare, până când DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) a început în 2006 o investigație împotriva lor. Chiar și așa, procesul a durat foarte mult, iar Ovidiu Tender a fost eliberat din penitenciar după doar 4 ani și jumătate.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: Alfred Bulai, profesor la SNSPA și analist TV, le cere studentelor să se dezbrace în fața lui și le mângâie | Investigație a site-ului Snoop
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
