Rețeaua AUR din România în slujba pro-rușilor în Republica Moldova

Desantul AUR peste Prut, în contextul alegerilor din 11 iulie din Republica Moldova, n-a fost unul pur întâmplător. Sperând că va reuși să acceadă în Parlamentul de la Chișinău cu măcar 1-2 deputați, partidul AUR a acționat (in)conștient în favoarea partidei pro-Kremlin și a lui Plahotniuc. Aceasta din urmă era reprezentată în teren de Blocul comunist-socialist, Partidul Șor și alte partide-satelit (spoiler) care gravitau în jurul lor pentru a deruta și mai mult electoratul.

Autor: Nicolae Țîbrigan

Ultimele sondaje credibile indicau un avans incontestabil al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – singurul partid pro-european cu șanse reale de a obține 43-50% din voturile electoratului decis (dar fără diaspora). Șansele ca PAS să poată forma de unul singur viitorul guvern erau mari, iar proiectul politic al președintei Maia Sandu s-a și concretizat după11 iulie. PAS a câștigat alegerile cu un scor zdrobitor de 53%, ceea ce i-a permis să aibă o majoritate confortabilă în noul Parlament (63 de mandate, chiar dacă nu este o majoritate absolută de 67 mandate necesare pentru modificarea Constituției).

Însă diavolul se ascunde în detalii, iar Moscova a mizat încă o dată pe influențarea rezultatelor acestor alegeri, utilizând diverse tactici: dezinformări, PR negru, turism electoral, materiale compromițătoare, amplificarea conspirațiilor și falselor dileme/fobii, etc. Așa am văzut cum vechile teme-sperietori au fost resuscitate în această campanie: „jandarmii români”, „GayEuropa vine în Republica Moldova”, „Antihristul (dreapta pro-europeană) bate la ușă”, „NATO vine și în Republica Moldova se vor naște copii de culoare”, ș.a.m.d. Apoi, Plahotniuc și interpușii din Chișinău și-au crescut peste noapte partide spoiler și au lucrat în paralel pentru a fragmenta și mai mult electoratul pro-european, prin lansarea pe piață a cât mai multe astfel de partide pentru a rupe 1-2% din voturi de la PAS sau partidele credibile. 

Dar toate aceste teme de manipulare (multe dintre ele deja depășite) nu ar funcționa la adevărata lor capacitate dacă nu ar exista și acel „dușman” materializat într-un proiect politic concret – anexa moldovenească a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). 

Acesta a fost lansat în R. Moldova pe repede-înainte în contextul alegerilor anticipate nu pentru a câștiga, ci pentru a tulbura mai mult apele politice. Realizat prin alianța a trei partide pro-unioniste (în teorie), AUR din R. Moldova a îmbrățișat scandalul și grotescul chiar înainte de lansare, după modelul deja consacrat al AUR România. Or, așa cum declara unul din liderii proeminenți ai partidului, Vlad Bilețchi, AUR Moldova va prelua denumirea, esența și scopul AUR România. Nu este greu să intuim acum care este direcția pe care va merge acest partid anti-sistem, obsedat de discursul anti-european, xenofob, anti-medical (anti-vaccinist) și naționalist-populist. 

În România, lucrurile sunt deja mult mai clare: AUR este un partid extremist cu o ideologie confuză, între conservatorism și naționalism agresiv, și promotori ai teoriilor conspirațiilor și dezinformărilor de orice fel. 

Dacă în România acest nivel de registru al discursului public a prins la anumite segmente din electorat, dat fiind contextul pandemiei, în R. Moldova notorietatea liderilor AUR era de 0,1%, sub cea a controversatului afacerist Veaceslav Platon – unul din arhitecții prăbușirii sistemului bancar de la Chișinău. 

Și pentru a depăși acest handicap, strategii AUR de la Chișinău au dat un copy-paste la tehnicile de guerrila politică a celor de la AUR România, doar pentru a fi cât mai gălăgioși cu putință. Ceea ce le-a lipsit a fost consistența liderilor, atât de necesară pentru un nou partid. S-a pariat pe niște lideri deja cunoscuți și care s-au compromis în mandatele anterioare, atunci când au jucat alături de regimul Plahotniuc pentru a apăra Moldova de „mâna Moscovei”. Acesta a fost, probabil, cel mai mare handicap al lor: popularea listei de candidați cu personaje problematice, sau certate cu legea.

Nici „temele-fanion” cu care defilau nu reprezentau o noutate pentru R. Moldova – familia tradițională, naționalism cu puternic accent de xenofobie, ortodoxism, etc. Aceste teme au fost preluate parțial și de alte partide de pe eșichierul politic moldovenesc, inclusiv de Blocul comunist-socialist. Apoi nu erau nici ei singurii care promovau unionismul. Competitorul lor era Partidul Unității Naționale afiliat politic al Partidului Mișcarea Populară (PMP) din România. Diferența este că au încercat să importe discursul anti-european pe filieră unionistă – în condițiile în care anterior aceste mesaje veneau exclusiv pe filiera partidelor pro-Kremlin (Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, etc.).

Republica Moldova s-a arătat a fi neimportantă pentru cei de la București, pentru că nici măcar nu s-au investit prea mulți bani în campania AUR Moldova – aproximativ 45.000 euro. Deputații și senatorii de la AUR nu au inițiat în prima sesiune nici măcar un proiect de lege pentru Republica Moldova sau românii de pretutindeni, cu care ar putea ulterior defila cei de la AUR Moldova. Totuși, cu ce i-a ajutat? 

Pentru a răspunde la întrebare, propun să urmărim rețeaua digitală afiliată AUR România și folosită pentru a face jocul Kremlinului la alegerile din Republica Moldova din 11 iulie.

Tehnica folosită de rețeaua de propagandă AUR din București este, în esență, una simplistă: crearea și manipularea contextului pentru o reacție publică emoțională (negativă) în raport cu un candidat sau un eveniment anticipat, cum ar fi alegerile anticipate din 11 iulie.

Practic, având un public expus la astfel de narațiuni false, se poate accesa foarte ușor un nivel subtil al subconștientului și se pot forma pattern­-uri de gândire prin repetarea aceluiași mesaj. Specialiștii îl denumesc și „conținut latent”, pentru că, de multe ori, acesta nu este imediat sesizabil, fiind „mascat” de un context aparent neutru.

Pentru a expune aceste manipulări subtile, am folosit tehnica analizei de conținut – o modalitate cantitativ-calitativă de studiere și identificare a conținutului latent al unei comunicări. Astfel, am analizat toate articolele publicate de rețeaua AUR din România formată din șapte site-uri și pagini de Facebook: Curierul Românesc, Patriotii.info, DIGIPRES.RO, 60m.ro/60m.md, ROPRES.RO, CRITICII.RO și InfoPrut.ro. Rețea folosită încă la începutul anului pentru a promova pe Facebook mesajele partidului și expusă într-o investigație a jurnaliștilor de la PressOne (AICI).

Pe paginile de Facebook ale rețelei s-a plătit și reclamă pentru a promova știrile false despre PAS și Maia Sandu, sub 100 lei fiecare postare, iar impactul cumulat a fost estimat la peste 12 mii de afișări (mai-iulie 2021).

Din totalul celor 523 de articole publicate de rețea în perioada 1 mai-11 iulie (72 zile) cu referire la alegerile din Republica Moldova, se pot extrage câteva „teme-fanion” în jurul cărora s-a construit întreaga propagandă electoralăa AUR pentru alegătorii moldoveni, în special împotriva PAS și a președintei Maia Sandu:

1. PAS nu mai luptă cu oligarhii pentru că este în alianță cu PSRM și Partidul ȘOR.
2. PAS este un partid neomarxist globalist, ai căror lideri au fost finanțați direct sau indirect de asociațiile lui George Soroș.
3. Moldovenii sunt nemulțumiți că Maia Sandu face propagandă pentru vaccinare.
4. Moldovenii nu cred în integrarea europeană, iar UE nu are niciun plan pentru extindere.
5. Maia Sandu urmărește interesele impuse de axa Berlin-Moscova.
6. PAS nu va reuși să obțină numărul necesar de voturi pentru a forma o majoritate de unul singur. De aceea, este nevoie ca AUR să treacă pragul electoral.
7. PAS nu-și asumă vreun angajament că nu va face alianță cu Usatîi sau Dodon.
8. Maia Sandu nu respectă serbările naționale, cum ar fi 15 iunie – comemorarea a 132 ani de la moartea lui Eminescu.
9. Maia Sandu nu apărăcetățenii moldoveni în fața regimului separatist de la Tiraspol.
10. Maia Sandu a fost beneficiara directă a furtului miliardului pentru că a făcut parte din guvernul Filat.
11. Igor Dodon este un politician expirat, pe care nici Kremlinul nu-l mai acceptă.
12. Maia Sandu a găsit bani pentru alegeri, dar nu a găsit resurse financiare pentru a sprijini agricultorii sau a construi spitale.
13. Politicienii moldoveni au ajuns cu toții niște cerșetori ai Europei.
14. PAS fură bani de la Diaspora pentru a-i folosi în campanie.
15. PAS este un partid statalist moldovenesc și anti-românesc.
16. Maia Sandu este o progresistă care luptă cu „valorile tradiționale” și cu „discriminarea medievală împotriva minorităților sexuale și impunerea de stereotipuri patriarhale depășite moral despre familie în Moldova”.

Astfel, din totalul celor 86 de referințe „Maia Sandu” din articolele analizate, 51 de articole (59,3%) aveau un context („conținut latent”) construit negativ, 30 articole cu conținut neutru (34,9%) și 5 articole cu conținut pozitiv (5,8%).

De asemenea, 3 din 4 articole publicate de rețea cu mențiunile „PAS” și „Igor Grosu” (președintele PAS) prezentau formațiunea politică într-un context negativ, prin folosirea temelor-fanion menționate anterior. Din totalul de 102 articole analizate, 79 aveau un conținut negativ (77,4%), 22 – neutru (21,6%) și doar 1 – pozitiv (1%).

Mai mult, s-a putut remarca și o sincronizare aproape perfectă între narațiunile lansate de sursele afiliate Blocului comunist-socialist și cele publicate de rețeaua online AUR.

De exemplu, pe 1 iulie, zeci de persoane care susțineau că ar fi agricultori, au organizat un protest ad-hoc în fața Președinției. Ulterior s-a adeverit că aceștia erau funcționari și activiști ai socialiștilor din raionul Florești. Principala narațiune promovată, ulterior, de holding-ul media al lui Dodon era acuzația că autoritățile (a se citi Maia Sandu) „au găsit bani pentru a organiza alegerile, dar nu au de unde să le acorde subvenții” (NTV Moldova). Tema a fost imediat preluată și de rețeaua online AUR, prin articolul După AUR, Maia Sandu s-a ales cu încă un protest. Agricultorii cer ajutor pentru acoperirea pagubelor (60m.md), cu poză descărcată de pe Sputnik.md.

Cele două rețele, de altfel, deși s-au atacat constant, au știut să colaboreze pentru a ataca partidele pro-europene, sau chiar Uniunea Europeană. Un caz emblematic în acest sens îl reprezintă live-ul pe Facebook al fostului primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, reinventat în campania electorală ca lider AUR la Chișinău.

Acesta s-a făcut remarcat în live prin afirmații conspiraționiste și manipulatorii cu privire la implicarea „marilor jucători din Vest, Uniunea Europeană și în special Germania” în campania electorală de la Chișinău prin intermediul PAS (min. 25:41). Live-ul a fost viral pe Facebook, acumulând în scurt timp peste 80.000 de vizualizări, 1.700 de comentarii și 2.000 de reacții!  

Evident că mesajul a fost ulterior preluat pe canalul său de Telegram de deputatul socialist Bogdan Țîrdea, pentru a susține atacul lansat de AUR împotriva PAS și împotriva Uniunii Europene. Există numeroase astfel de cazuri. 

Drept concluzie, rezultatul alegerilor parlamentare anticipate a confirmat, încă o dată, ipoteza că imediat ce un partid politic din Republica Moldova își asumă oficial, prin programul politic, proiectul unionist, riscă automat să-și submineze scorul electoral la 1-2%. Este ceea ce s-a întâmplat și cu AUR Moldova, care a acumulat un scor de numai 0,49% (7.712 voturi) în ciuda previziunilor exagerate de la București.

Dar miza reală era de altă natură. Spre deosebire de alegerile prezidențiale din 2020, socialiștii lui Igor Dodon nu aveau „muniția” necesară pentru a-i speria pe moldoveni cu „fasciștii” de peste Prut. Cu alte cuvinte, nu aveau acel Reductio ad Hitlerum real, nu imaginar, prin care să-și promoveze falsele narațiuni: „Uite, și în România sunt numiți fasciști”, „Antihristul bate la ușă!”, „Iată fața adevărată a partidelor de dreapta (pro-europene și pro-NATO)”, etc. 

Cel de-al doilea rol pe care urma să-l joace AUR Moldova n-a fost nici pe departe coagularea electoratului unionist, ci divizarea acestuia. Inclusiv stilul campaniei din Republica Moldova arăta mai degrabă că nici nu-și propuneau neapărat să treacă de pragul electoral, ci doar să tulbure apele de acolo și mai mult – scandaluri, provocări, contra-manifestații cu îmbrânceli și lozinci expirate, live-uri virale pe Facebook, proteste pe la casele unor politicieni, ieșiri și declarații ridicole (Vlad Bileșchi: „Nimeni nu l-a felicitat pe Eminescu de ziua lui de deces”), dormit ostentativ cu sacul pe la ușa serviciului secret de la Chișinău, forțarea posturilor din regiunea transnistreană.

Încremenirea într-o mentalitate de secol XIX era evidentă, iar anacronismul era la el acasă – protestul AUR la casa lui Iurie Roșca (fost lider PPCD) pentru că a votat în 2005 pentru realegerea lui Vladimir Voronin în calitate de președinte. 

Vestea bună este că electoratul din Republica Moldova și-a dat repede seama că este dus de nas, așa că a preferat să nu calce din nou pe aceeași greblă fals-unionistă, cum a mai făcut-o cu două decenii în urmă, fiind influențați inclusiv de diverși diplomați și experți oportuniști de la București.

Chiar dacă AUR va încerca și în contextul alegerilor locale din 2023 să-și impună falsele teme și discursul radical, discernământul alegătorilor din statul vecin este peste nivelul oricăror tehnici de marketing politic. Fără un nou coronavirus și o criză politică majoră, astfel de partide extremiste ca AUR greu își prind rădăcini într-o societate deschisă.

Nicolae Țîbrigan este expert LID Moldova în combaterea dezinformării și comunicare strategică

Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHub, Report.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.