Rețeaua electrică de partid de la Buzău

Data:

spot_img

Așezat în cotul Carpaților, cu întinse câmpii inundate de soare și bătute de vânturi, județul de proveniență al premierului Marcel Ciolacu pare să fi devenit în ultimii ani raiul producătorilor de energie regenerabilă. Firme din Cehia, Olanda, Anglia, Franța și Israel investesc aici sute de milioane de euro pentru a transforma terenurile fertile, destinate altădată agriculturii, în câmpuri cu eoliene și panouri solare. Înainte să vină străinii, terenul a fost pregătit de afaceriștii locali – oameni cu conexiuni în armată, servicii, telecomunicații, administrație și companiile energetice de stat. Cureaua de transmisie pare să fi fost PSD, principalul partid de guvernământ, condus acum de Ciolacu.

Împrejurimile municipiului Buzău sunt înțesate cu asemenea proiecte, unele deja construite, altele în curs de dezvoltare.
Rețeta de succes a „băieților deștepți” din energie este simplă: concesionează sau închiriază la prețuri de nimic sute de hectare de terenuri, le scot din circuitul agricol, obțin avize de mediu și alte aprobări necesare de la instituțiile publice, apoi vând proiectele către marile companii din energie. Rezultă profituri de milioane de euro. Cei mai norocoși „investitori” locali obțin și fonduri nerambursabile UE înainte de a ceda afacerile către giganții energetici. 

PRESShub a relatat la finalul lui 2024 cum au lucrat Transelectrica și Guvernul pentru Mihai Cristian Ciolacu, nepotul premierului, care construiește lângă Buzău (comuna Stâlpu) două centrale fotovoltaice pentru care a primit fonduri nerambursabile UE de 22,4 milioane de euro. 

Centralele au fost vândute încă din faza de proiect către Premier Energy, compania care a preluat afacerile din România ale cehilor de la CEZ. Pentru ca fotovoltaicele lui Ciolacu să se poată conecta la rețeaua națională de transport, au fost investite alte 56,7 de milioane de euro – bani de la UE, stat și Transelectrica.

Citește și: Bogdan Mureşanu, regizorul filmului „Anul Nou care n-a fost” – „Este o farsă istorică în registru tragi-comic şi este absurd să judeci filmul într-o cheie realistă, e o nebunie”

Lângă Buzău s-a creat un adevărat nod de rețea, cu motivația oficială că acesta va prelua energia produsă de viitoarele reactoare 3-4 de la Cernavodă și de eolienele din Dobrogea, pentru a o transporta către restul țării. În comunele din jurul Buzăului, apar însă fotovoltaice și eoliene ca ciupercile după ploaie. Afacerile răsar în special în apropierea rețelei de transport, la care se înțeapă noii producători de energie.

Rețeta lui Mihai Cristian Ciolacu a fost aplicată cu succes în 2013 pe o parcelă învecinată de 10 hectare, de oamenii de afaceri Gheorghe Manole și Vasile Domente. Al doilea ar fi unchiul lui Sebastian Ghiță – patronul postului România TV, fost deputat PSD de Prahova și actual fugar în Serbia din cauza unor anchete penale privind infracțiuni de corupție. Afacerea a fost preluată recent de Engie România. 

Manole și Domente sunt implicați în alte două proiecte, Derzelas Eolian și Gebeleizis Eolian – denumite după două zeități care se confundă la un moment dat în panteonul dacic. Prima societate este controlată acum de Cătălin Marinescu – fost șef al ANCOM.

Omega Eolian Project este un alt proiect al celor doi, estimat la circa 100 de milioane de euro. În afacere a intrat, la un moment dat, Florica Coroiu, soția lui Nicolae Coroiu – fost director al Electrica, condamnat la închisoare pentru achiziția de bunuri supraevaluate în perioada 2004-2005. 

Investitori polonezi (RPower), francezi (R Gălbinași) și israelieni (Wind Park Renewables) investesc și ei sute de milioane de euro la Gălbinași și Cilibia, la 20-25 de kilometri sud de municipiul Buzău. Alte firme din Polonia (Photon Energy) și Cehia (Watford Solar, PVSR) construiesc la Săhăteni – 25 de kilometri sud-vest de Buzău. 

Un caz aparte este proiectul NERO (Netherlands-Romania), despre care se vorbește de prin 2017. Investiția presupunea 362 de turbine eoliene, cu o capacitate instalată de circa 1.000 MW. Capacitatea de producție ar fi urmat să fie trecută în contul Olandei, care nu îndeplinea ținta de energie verde cerută de UE. Proiectul trebuia împărțit în două locații: prima în județul Buzău (120 turbine de câte 4 MW), iar a doua în sudul Dobrogei (242 de turbine de câte 2 MW).

După ani de zile, discuția este din nou pe tapet, dar proiectul se va face prin cumpărarea unor firme românești. Vor fi două parcuri eoliene în județul Constanța (Adamclisi și Deleni) de 600 MW și altul la Stâlpu, de 461 MW. Proiectul de la Stâlpu a fost inițiat de First Look Solutions (FLS), o firmă care îl avea printre acționari pe Alexandru Grăjdan, fiul celebrului șef al Inspectoratului de Stat în Construcții – condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului Adrian Năstase, în dosarul „Trofeul Calității”.

Printre acționari îi mai regăsim pe Emanuel Babici – om de afaceri, fost ministru adjunct și secretar de stat în Ministerul Industriei, și Canyon Creek (acționară la Consenswind și Midmar Callatis) – reprezentată de Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), condamnat la închisoare în dosarul privatizărilor strategice din energie.

Printre acționarii Consewind se găsea și Silviu Boghiu – fost director al Electrica, iar, la Midmar Callatis – generalul în rezervă Decebal Ilina – fost șef al informațiilor militare, fost secretar de stat pentru industria de apărare. Pe vremea când cei doi erau în funcții, ministru la Industrii era cunoscutul Dan Ioan Popescu (DIP), iar premier Adrian Năstase.

Citește și: DOCUMENT După ce criterii vor fi reduse cele 240 de posturi de la Camera Deputaților. Memorandumul cu măsurile de reorganizare și eficientizare

Toate firmele în care apar aceste personaje sunt acum sub cupola NERO.

NERO Renewables Romania are acum ca acționari pe Danube Wind Holding (DWH) Luxemburg și Nero Renewables Olanda. Firma a contractat o linie de credit de până la 291 milioane de euro pentru a dezvolta Faza 1 și Faza 2 a proiectului eolian din județul Buzău. 

Grăjdan a fondat o altă firmă (Quick&Smart Solutions) – care dezvoltă un parc solar de circa 50 de hectare chiar lângă centrala de 400 kV de la Stâlpu la care se leagă fotovoltaicele lui Ciolacu. 

Premierul Ciolacu a spus în campania la prezidențialele din 2024 că nu are nici o legătură cu fotovoltaicele nepotului său. Jurnaliștii de la PRESShub au arătat că PSD are 10 din cei 13 consilieri locali din Stâlpu, plus primarul – care a introdus pe ordinea de zi a consiliului PUZ-urile necesare fotovoltaicelor. Tot premierul a afirmat că l-a sfătuit pe nepot să facă totul pe numele lui – jurnaliștii au arătat că una dintre firme a fost făcută pe numele unor apropiați și preluată oficial de nepot după ce a primit toate aprobările și finanțare din PNRR.

Primarul PSD din Stâlpu (comună aflată la 13 kilometri de Buzău), Stelian Gioabă, este în funcție din 2012. El a spus că cererea pentru proiecte fotovoltaice și eoliene este foarte mare – ”nu mi-ar ajunge de trei ori suprafața comunei”. De altfel, soția sa, Victoria (Viki) Gioabă a înființat și ea o firmă de producție a energiei electrice (Electro Fotovoltaic SRL) – dar nu a demarat nici un proiect până acum, investiția fiind considerată „prea scumpă” de către primar.

Stelian Gioabă ar fi un apropiat al lui Constantin Toma – primarul Buzăului și omul de afaceri din spatele lui Marcel Ciolacu. Pe vremuri, Toma era un prosper om de afaceri, ca patron al Grup Romet – holding industrial înființat în 1928, cu activități în zona confecțiilor metalice pentru apă, încălzire și panouri solare. Romet a intrat în insolvență în 2013, iar acum se află în plin proces de lichidare. În 2014, cele 18 proprietăți imobiliare ale Romet de la Stâlpu erau evaluate la circa 110.000 euro fără TVA și scoase la vânzare. Ele au fost cumpărate la licitație abia în 2021 de soții Gioabă – la valoarea de 12.000 de euro fără TVA. Achiziția a fost făcută împreună cu Constantin Ghinea. 

Transelectrica a anunțat în ianuarie 2025 că a alocat 1,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea rețelei de transport, în perioada 2024-2033. Aproape 543 milioane de euro vor fi destinate integrării noilor unități de producție de energie din surse regenerabile „atât din Dobrogea sau Moldova, cât și din alte zone”. 66% din costuri vor fi suportate din tariful reglementat de transport a energiei electrice, fiind preluate de distribuitori și furnizori și ajungând, în cele din urmă, în facturile la curent ale românilor. 

Citește și: Curiosul traseu al dosarului „Veranda” de la Iași, caz retrimis la Parchet pe motive îndoielnice

Urmăriți PressHUB și pe Google News!




 





 

spot_imgspot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related