Cum și-a construit paradisul din micul port de la Dunăre. Adevărul despre inundații. Cu ce s-a ales după ce a scos via ca să planteze panouri solare. Poezia din actele afacerii.
Victor Ponta a detonat recent o bombă mediatică, afirmând la o emisiune TV că în 2014, pe când era premier, a ordonat deschiderea barajului de la Porțile de Fier pentru a salva de la inundații Belgradul, capitala Serbiei. În semn de recunoștință, ar fi primit cetățenia sârbă, a explicat el.
Dunărea a inundat, în schimb, mii de hectare din România, printre care și complexul agro-turistic din Portul Cultural Cetate – deținut de poetul Mircea Dinescu – pentru care acesta ar fi primit despăgubiri. Dinescu a reacționat imediat și a spus că îl va da în judecată pe actualul candidat la președinția României.
Ulterior, s-a dovedit că Ponta mințise, instituțiile implicate în gestionarea situației infirmând cele spuse de fostul premier.
Dinescu a recunoscut și el că a exagerat.
„Pe Ponta l-a cam luat valul, ca să zic așa… Când era el ministru am fost inundat o dată, dar mi-a luat numai pontonul. Dar pontonul ăla făcea peste 100.000 de euro și s-a făcut praf. La celelalte inundații (2005 – 2006), într-adevăr am venit cu barca vreo două săptămâni, alea au fost mai grave”.
Poetul Dinescu este un vector și amplificator de comunicare, tocmai de aceea este țintit de politicieni, mai ales în campaniile electorale.
În complexul de la Cetate și-a lansat Nicolae Ciucă celebra carte „Un ostaș în slujba țării” – promovată de PNL cu 2,5 milioane de euro bani publici pentru candidatul liberal la șefia statului.
De altfel, mulți politicieni și vedete au trecut de-a lungul timpului pe la „Poezie și delicatețuri” – emisiunea TV găzduită de poet (FOTO).
„Un show în care ingredientele culinare sunt omniprezente, iar sarea și piperul sunt adăugate de confesiunile invitaților. Poezie și delicatețuri oferă o bună ocazie telespectatorului să intre într-o lume în care poezia este în orice, de la un pahar de vin până la povestea de viață a invitaților, iar bucătăria tradițională este la ea acasă”, se arată în descrierea emisiunii difuzate sâmbăta, de un post central de televiziune.
Paradisul lui Dinescu, mai puțin boem decât pare
Colaborarea cu politicienii pare să aducă avantaje de ambele părți.
Dinescu are câteva clădiri într-o zonă de 9,6 hectare de pe malul Dunării, aflată în proprietatea statului și administrată de Romsilva. Terenul aferent portului a fost închiriat de la Ministerul Transporturilor.
Poetul a cumpărat la finalul anilor 1990 vechea clădire a portului, pe care a botezat-o „Club Plai de Plai”. Imobilul are 2 etaje și circa 260 mp.
Apoi a construit o clădire multifuncțională (190 mp), un restaurant (240 mp), precum și un atelier de olărit și spații de cazare (160 mp). Sunt construcții ridicate începând cu 2009 și recepționate abia în 2024, arată documentele studiate de jurnaliștii PRESShub.
Întrebat dacă a plătit impozit pe aceste clădiri, Dinescu a spus: „Nu, le-am construit în fals, cu aprobare de la bulgari… Sunt întrebări răuvoitoare! Eu am luat o casă care era o ruină, crescătorie de porci și am refăcut-o. Era scoasă de primărie la licitație pentru că se furase tot lemnul de pe ea și era crescătorie de purcei. Și eu dintr-o crescătorie de purcei am făcut o capodoperă!”
Totuși, conform hărților oficiale, clădirile lui Dinescu se află într-o zonă inundabilă a Dunării (FOTO).
Cele mai multe clădiri se află la limita zonei de protecție, care este de 50 de metri (FOTO).
Alte construcții se află însă la mai puțin de 20 de metri de malul fluviului, cum este cazul „gării fluviale” – în fapt, o cherhana în care se dau mese și petreceri cu lăutari (FOTO).
Dinescu nu e însă de acord că locația sa boemă se află în zona inundabilă, deoarece o protejează barajul de la Porțile de Fier.
„E zonă inundabilă pe vremea capitalismului, dar pe vremea comunismului nu era, pentru că s-au făcut Porțile de Fier I și II și atunci apa era reglabilă. S-a inundat de două ori din prostia unor tovarăși. S-a dat drumul la baraj și a crescut apa cu 3 metri, cu 5 metri. Asta e!”, spune el, cu năduf.
Bun e vinul pe-nserat/Dar mai bun un kilowatt
Vinurile din celebra cramă, servite invitaților, sunt produse chiar la Cetate, unde Dinescu deține zeci de hectare de teren cu viță-de-vie.
Poetul a fost prins și el în mirajul afacerilor bănoase cu parcuri fotovoltaice.
În urmă cu câțiva ani, a decis să desființeze o podgorie de 25 de hectare pentru a construi o centrală solară. A înființat firma Helios Power Energy SRL – în care era partener cu personaje celebre, cum ar fi Andreea Blejnar – soția fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar, precum și Andrei Stănișoară – diplomat de carieră, fiul lui Mihai Stănișoară – fost parlamentar PDL, ministru al Apărării și consilier prezidențial pe securitate națională.
Helios a realizat proiectul pentru o centrală fotovoltaică de 17,2 MW, investiția fiind estimată la 14,5 milioane de euro. El spera să ia fonduri UE alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Spune însă că nu a avut loc de alții.
„Cu fotovoltaicele am luat o mare plasă pt că, din păcate, când am dat proiectul mi s-a spus că nu mai sunt bani decât pentru rude de politicieni, cunoașteți povestea. Nepoți, veri, cumnați, soții, amante… (…) Pentru alții s-au găsit, pentru mine nu s-au găsit. Nici o problemă!”
În final, a vândut pământul către firmă, care a fost preluată de un investitor turc, Ali Sagir, prin AS Energie Verde SRL.
Susține că a obținut în jur de 300.000 de euro, ceea ce este un „eșec”, în opinia sa.
„Nu mai recomand la nimeni să facă așa ceva, că toate sunt făcute la mânăreală!”, concluzionează el.
„Delicatețuri” administrative
Și totuși, pregătirea terenului a necesitat unele „delicatețuri” politico-administrative. Nu poți scoate peste noapte din circuitul agricol o podgorie de 25 de hectare.
Prin lege, terenurile agricole sunt încadrate în clase de fertilitate în funcție de caracteristicile fizico-chimice ale acestora. Analizele sunt realizate, la cerere, de Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) județene. Legea interzice scoaterea din circuitul agricol a terenurilor din clasele I și II de calitate pentru a fi transformate în parcuri fotovoltaice.
Și clasa a III-a era protejată de legislație până în iulie 2022, când Guvernul PNL a modificat legea fondului funciar, cu intenția de a extinde locațiile unde pot fi amplasate fotovoltaice. Statistic, peste 40% din terenurile agricole ale României sunt clasa a III-a de fertilitate.
Afaceriștii cu relații au pus la cale un sistem prin care terenurile fertile sunt degradate din pix. Cheia este rețeaua OSPA – instituție de stat controlată politic, amenințată de circa un un cu desființarea. Unii directori din OSPA ar fi cedat presiunilor politice și ar fi trecut terenuri din clasa a II-a de fertilitate în clasa a III-a, pentru a fi scoase din agricultură și transformate în parcuri fotovoltaice, a arătat o anchetă Rise Project.
„Am fost pe punctul de a fi dat afară pentru că nu am dat clasa a III-a unde ar fi dorit beneficiarii. A fost a II-a și beneficiarii ar fi dorit a III-a”, declara Ion Popa, șeful OSPA Dolj.
Unul dintre cei refuzați ar fi fost chiar Mircea Dinescu, care ar fi mers pentru analize la OSPA Mehedinți, de unde este originar Andrei Stănișoară.
Sursele PRESShub spun că analiza pentru Helios Power este singurul studiu pedologic realizat de OSPA Mehedinți pentru terenuri din alt județ (FOTO).
„Nu știu prin ce conjunctură l-a făcut OSPA Mehedinți. S-a ajuns la o înțelegere”, afirmă sursa noastră, care insistă totuși că rezultatele sunt „corecte”.
Conform analizelor, pentru 15 hectare au fost obținută o bonitate de 59 de puncte – clasa a III-a de fertilitate, iar pentru 10 hectare a rezultat o bonitate de 39 de puncte – clasa a IV-a de fertilitate (FOTO).
Observăm că sunt rezultate la limită: dacă fiecare probă obținea câte 2 puncte în plus (FOTO), nu mai rezultau clasele III și IV, ci clasele II și III. Practic, 15 hectare nu puteau fi folosite pentru parcul fotovoltaic.
O altă ciudățenie este că în unele documente oficiale nu apare OSPA Mehedinți, ci OSPA Dolj. Iar intervenția pentru declasarea terenului ar fi venit chiar de la București, mai arată sursele noastre.
De partea cealaltă, Mircea Dinescu susține că nu a beneficiat de nici un ajutor, cu toate că era asociat cu persoane influente, cum ar fi Andrei Stănișoară.
„Ce pile îmi pune mie acest domn, că taică-său nu mai este ministru, el este un diplomat, un băiat de treabă. În primul rând că am plătit, ca să-l scot din circuitul agricol am dat bani mulți”, afirmă poetul.
Citește și: Ucrainencele refugiate la Timișoara țin Paștile să nu uite copiii tradiția
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
