Parlamentul European condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina. Textul integral

Data:

spot_img

Parlamentul European condamnă, într-o rezoluție adoptată marți, în cei mai fermi termeni, invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia și cere ca Kremlinul să înceteze toate activitățile sale militare din Ucraina. Parlamentul denunță și rolul jucat în asalt de dictatorul belarus Aleksandr Lukașenko.

Eurodeputații resping categoric „retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă”, îi reamintesc Rusiei obligațiile sale internaționale și avertizează cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului.

Deputații invită Comisia Europeană și țările Uniunii să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei, în cooperare cu agențiile umanitare ale ONU și cu alte organizații internaționale partenere.

Textul a fost adoptat cu 637 voturi pentru, 13 împotrivă și 26 abțineri.

Eforturi pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la UE

Rezoluția invită instituțiile Uniunii să acționeze pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Orice astfel de procedură trebuie să fie în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și să se bazeze pe merit, afirmă textul. Între timp, Uniunea ar trebui să continue să depună eforturi pentru a integra Ucraina pe piața unică a Uniunii, în conformitate cu Acordul de asociere UE-Ucraina existent.

Sancțiuni mai severe împotriva Rusiei

Eurodeputații salută adoptarea rapidă a sancțiunilor impuse de Uniune, însă doresc să vadă măsuri restrictive mai ample care să vizeze slăbirea strategică a economiei și a bazei industriale ruse.

Ei afirmă că ar trebui restricționat în special importul celor mai importante produse de export rusești, cum ar fi petrolul și gazele naturale. Noile investiții ale Uniunii în Rusia și noile investiții ale Rusiei în Uniune ar trebui interzise. Toate băncile ruse ar trebui blocate din sistemul financiar european, iar accesul Rusiei la sistemul SWIFT ar trebui interzis.

O serie de sancțiuni, inclusiv interzicerea accesului la sistemul SWIFT, ar trebui extinse la Belarus din cauza sprijinului direct pe care l-a acordat pentru invazia Ucrainei de către Rusia.

Livrări de arme, protecția refugiaților

În plus, textul invită țările Uniunii să furnizeze mai rapid Ucrainei armament de apărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea individuală și colectivă. Textul pledează și pentru intensificarea cooperării dintre Uniune și Ucraina în domeniul informațiilor privind agresiunea în curs.

Parlamentul salută și angajamentul Uniunii Europene de a activa Directiva privind protecția temporară, pentru a oferi acces imediat la protecție tuturor ucrainenilor care fug din calea războiului. Responsabilitatea pentru primirea refugiaților care sosesc la frontierele externe ale Uniunii ar trebui să fie împărțită în mod egal între țările Uniunii.

Sancțiuni specifice împotriva persoanelor fizice, eliminarea „vizelor de aur” pentru cetățenii ruși înstăriți

Eurodeputații solicită să se adopte rapid sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de corupția la nivel înalt din Rusia și Belarus, precum și împotriva oligarhilor și funcționarilor apropiați de conducerea țărilor.

Potrivit textului, Uniunea Europeană și țările aliate care au sisteme de acordare a dreptului de ședere în schimbul investițiilor (așa-numitele „vize de aur”) ar trebui să examineze toți beneficiarii acestor sisteme și să revoce autorizațiile de ședere deținute de persoane din Rusia cu o mare avere netă și de familiile lor, în special de cele care au legături cu persoanele și întreprinderile vizate de sancțiuni.

Textul Parlamentul European:

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina, îndeosebi cea din 16 decembrie 2021 referitoare la situația de la frontiera Ucrainei și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia ,
– având în vedere declarațiile privind Ucraina ale liderilor Parlamentului European din 16 și 24 februarie 2022,
– având în vedere declarația făcută la 24 februarie 2022 de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate în numele UE privind invadarea Ucrainei de către forțele armate ale Federației Ruse,
– având în vedere declarațiile președintelui Consiliului European și ale președintei Comisiei din 24 februarie 2022 privind agresiunea militară fără precedent și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei,
– având în vedere declarațiile recente ale președintelui Ucrainei și ale președintei Comisiei privind situația din Ucraina,
– având în vedere declarația G7 din 24 februarie 2022,
– având în vedere Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate din 1994,
– având în vedere principiile de la Nürnberg elaborate de Comisia de drept internațional a Organizației Națiunilor Unite, care stabilesc ceea ce constituie o crimă de război,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale din 17 iulie 1998,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 24 februarie 2022,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Actul final de la Helsinki din 1 august 1975 și documentele ulterioare,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în concordanță cu Carta ONU și cu principiile dreptului internațional, în relațiile lor internaționale toate statele se bucură de egalitate suverană și se abțin de la amenințări sau de la folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat;
B. întrucât Federația Rusă a invadat Ucraina în mod neprovocat și nejustificat la 24 februarie 2022;
C. întrucât agresiunea militară împotriva Ucrainei a fost lansată parțial de pe teritoriul Belarusului, care a sprijinit și a înlesnit agresiunea Rusiei; întrucât președintele nelegitim al Belarusului tocmai a organizat un referendum falsificat pentru a modifica constituția și a compromite neutralitatea Belarusului; întrucât prezența armelor nucleare ruse pe teritoriul belarus ar reprezenta o amenințare la adresa securității Europei;
D. întrucât la 21 februarie 2022 Federația Rusă a recunoscut în mod unilateral independența teritoriilor controlate de forțele separatiste sprijinite de Rusia în părți din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, ceea ce a provocat eșecul efectiv al acordurilor de la Minsk; întrucât acțiunile Federației Ruse constituie o agresiune militară premeditată care încalcă flagrant dreptul internațional, Carta ONU și principiile consacrate în Actul final de la Helsinki din 1975 și subminează grav securitatea și stabilitatea europeană și mondială;
E. întrucât Federația Rusă a înșelat și a făcut să eșueze în mod deliberat eforturile diplomatice de a găsi o soluție la criza actuală, pe care a provocat-o ea însăși, pentru a câștiga timpul și avantajul tactic necesare pentru pregătirea unei agresiuni militare la scară largă împotriva Ucrainei și a invadării acesteia;

F. întrucât Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie inițială de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni individuale specifice, sancțiuni economice și financiare și restricții comerciale, și continuă să pregătească noi sancțiuni în strânsă coordonare cu aliații transatlantici și cu alți parteneri internaționali care împărtășesc aceeași viziune;
G. întrucât la 27 februarie 2022 președinta Comisiei a făcut o declarație privind situația actuală și viitoare a relațiilor cu Ucraina, în care a declarat: „[…] locul lor e printre noi.

Sunt de-ai noștri și ne dorim să ni se alăture”; întrucât un număr tot mai mare de civili ucraineni își pierd viața în războiul purtat de Kremlin împotriva populației ucrainene; întrucât sute de persoane au fost rănite și câteva sute de mii și-au părăsit locuințele sau au fugit în țările învecinate; întrucât au existat relatări referitoare la numeroase încălcări ale dreptului internațional umanitar comise de trupele rusești, inclusiv bombardarea fără discernământ a zonelor de locuințe, a spitalelor și a grădinițelor, jefuirea proprietăților publice și private și distrugerea fără motiv a infrastructurii civile; întrucât, în opt ani de conflicte ațâțate de Federația Rusă în estul Ucrainei, și-au pierdut viața mai bine de 14 000 de persoane civile și militari, în timp ce mijloacele de subzistență ale populației din teritoriile Ucrainei controlate și anexate de Rusia și din regiunile învecinate continuă să fie grav afectate,

  1. condamnă în cei mai fermi termeni posibili agresiunea și invazia militare ilegale, neprovocate și nejustificate ale Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și implicarea Belarusului în această agresiune;
  2. solicită Federației Ruse să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina, să își retragă necondiționat toate forțele militare și paramilitare și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei recunoscut la nivel internațional și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional;
  3. subliniază că agresiunea și invazia militare constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Cartei ONU, și invită Federația Rusă să revină la îndeplinirea responsabilităților unui membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității și la respectarea angajamentelor asumate în temeiul Actului final de la Helsinki, al Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și al Memorandumului de la Budapesta; consideră că invazia Rusiei în Ucraina constituie un atac nu numai împotriva unei țări suverane, dar și împotriva principiilor și mecanismului de cooperare și securitate în Europa și a ordinii internaționale bazate pe norme, așa cum este definită în Carta ONU;
  4. condamnă cu fermitate utilizarea de către armata rusă a teritoriului belarus, cu sprijinul forțelor belaruse, pentru a lansa o agresiune militară împotriva Ucrainei și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la riscurile pe care le prezintă abandonarea neutralității sale de către Belarus și găzduirea armatei ruse;
  5. își exprimă solidaritatea deplină cu poporul ucrainean, care a suferit deja opt ani de război în țara sa, și condamnă în termenii cei mai fermi acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei;
  6. îndeamnă la continuarea eforturilor diplomatice pentru a opri agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a găsi o soluție pașnică bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a principiilor dreptului internațional, precum și a dreptului Ucrainei de a decide cu privire la viitoarele alianțe fără ingerințe externe; îndeamnă Federația Rusă să revină la calea dialogului și a diplomației pentru a salva populația din Ucraina și din afara acesteia, precum și propriul său popor, de la flagelul războiului;
  7. denunță recunoașterea unilaterală de către Federația Rusă a independenței zonelor ocupate de aceasta în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina și îndeamnă toate țările să se abțină de la a se alătura acestei recunoașteri; reiterează faptul că UE nu recunoaște și condamnă în continuare anexarea ilegală a Crimeii ca o încălcare a dreptului internațional și își menține angajamentul de a pune pe deplin în aplicare politica sa de nerecunoaștere, inclusiv prin măsuri restrictive și cooperare în cadrul forurilor internaționale;
  8. respinge categoric retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă, în contextul unei arhitecturi mondiale deja deteriorate și erodate de neproliferare, dezarmare și control al armamentelor; reamintește Federației Ruse obligațiile sale internaționale și avertizează cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului; își exprimă îngrijorarea cu privire la ridicarea de către Federația Rusă a nivelului de alertă privind arsenalul său nuclear; reamintește Federației Ruse că orice provocare la frontiera oricărui stat membru al UE sau orice atac asupra navelor din bazinul Mării Negre poate duce la o și mai mare escaladare a conflictului;
  9. își exprimă durerea de neconsolat în legătură cu pierderile tragice de vieți omenești și cu suferința umană cauzată de agresiunea Rusiei și subliniază că atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile, precum și atacurile fără discriminare sunt interzise în temeiul dreptului internațional umanitar și, prin urmare, constituie crime de război;
  10. subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită grupurilor vulnerabile,
    minorităților, femeilor și copiilor, deoarece acestea sunt afectate în mod special în situații de conflict și au nevoie de protecție și sprijin special, mai ales copiii aflați în centre de plasament, copiii neînsoțiți, copiii cu dizabilități și alte boli grave, inclusiv cancerul infantil, și subliniază necesitatea de a se garanta că aceștia continuă să beneficieze de îngrijirile și tratamentele vitale necesare și că sunt evacuați imediat în siguranță;
  11. invită Comisia și statele membre să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei, în cooperare cu agențiile umanitare ale ONU și cu alte organizații internaționale partenere; îndeamnă Federația Rusă să acorde acces neîngrădit și în condiții de siguranță agențiilor umanitare ale ONU, inclusiv în zonele din estul Ucrainei care nu sunt controlate temporar de guvern;
  12. salută angajamentul Comisiei și al Președinției franceze a Consiliului de a activa Directiva privind protecția temporară pentru a asigura protecția imediată a tuturor refugiaților din Ucraina; îndeamnă statele membre să aprobe această propunere în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4 martie 2022; îndeamnă Consiliul să împartă în mod egal între statele membre responsabilitatea pentru primirea refugiaților care sosesc la frontierele externe ale UE; invită Comisia să instituie un mecanism de solidaritate pentru transferul refugiaților din Ucraina, care au sosit în Polonia, Ungaria, România și Slovacia, către alte state membre și solicită încetarea în întreaga Uniune a operațiunilor de returnare în Ucraina; invită statele membre să prelungească vizele studenților ucraineni și ale altor ucraineni care dețin vize;
  13. salută inițiativa guvernelor Poloniei, Ungariei, României, Bulgariei, Slovaciei și Moldovei de a menține frontierele lor deschise și de a asigura mijloace de evacuare, adăpost, asistență de urgență, asistență medicală și azil pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina și de posibile persecuții, inclusiv pentru cetățenii ucraineni și pentru cetățenii altor state;
  14. salută adoptarea rapidă de către Consiliu a unor sancțiuni cu scopul de a convinge Federația Rusă să înceteze atacurile împotriva Ucrainei; insistă, cu toate acestea, având în vedere cele mai recente atacuri, inclusiv împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, că trebuie adoptate sancțiuni suplimentare aspre;
  15. solicită extinderea domeniului de aplicare al sancțiunilor și ca sancțiunile să vizeze slăbirea strategică a economiei și a bazei industriale ruse, în special a complexului militar-industrial și, prin urmare, a capacității Federației Ruse de a amenința securitatea internațională în viitor; solicită, de asemenea, extinderea sancțiunilor la Belarus, având în vedere sprijinul direct acordat de această țară Rusiei pentru invazia Ucrainei;
  16. solicită, în special, limitarea importului celor mai importante produse de export rusești, inclusiv al petrolului și gazelor, interzicerea noilor investiții ale UE în Federația Rusă, precum și a noilor investiții rusești în UE, blocarea tuturor băncilor ruse din sistemul financiar european, interzicerea accesului Federației Ruse și al Belarusului la sistemul
    SWIFT și aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus și solicită interzicerea mobilizării de către Rusia de fonduri sau de împrumuturi în UE pe piețele de capital secundare; solicită interzicerea achizițiilor publice în UE de bunuri și se rvicii provenite din Rusia și Belarus; solicită interzicerea exportului de produse de înaltă tehnologie și de bunuri strategice către piața rusă; solicită blocarea sau retragerea imediată a finanțării pentru toate programele de cooperare cu Rusia în domeniul cercetării și inovării, care sunt sprijinite de fondurile UE, și suspendarea programelor interregionale; solicită închiderea porturilor UE pentru navele rusești; solicită ca Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, să i se interzică imediat să își desfășoare activitatea în UE; solicită ca accesul în toate porturile UE să fie refuzat navelor al căror port de escală precedent sau următor se află în Federația Rusă, cu excepția cazurilor în care există motive umanitare justificate și necesare; salută interzicerea zborurilor transportatorilor aerieni ruși, precum și a zborurilor efectuate de avioane private rusești în spațiul aerian al UE; solicită adoptarea și aplicarea corespunzătoare a unor sancțiuni similare împotriva Belarusului;
  17. subliniază că trebuie menținută coerența sancțiunilor, fără nicio excepție determinată de interese sectoriale sau naționale; subliniază că statele membre trebuie să recunoască și să accepte faptul că sancțiunile aspre aplicate Federației Ruse vor avea în mod inevitabil efecte negative asupra situației lor economice și invită Comisia să identifice și să aplice mijloace și modalități pentru tratarea consecințelor economice și sociale ale sancțiunilor;
  18. insistă asupra faptului că toate sancțiunile viitoare trebuie să fie în continuare strâns coordonate cu aliații transatlantici și cu partenerii internaționali care au aceeași viziune, pentru a le crește la maximum eficacitatea;
  19. își reiterează apelurile anterioare de a reduce în mod semnificativ dependența energetică, în special de gazele, petrolul și cărbunele din Rusia, printre altele prin diversificarea surselor de energie, inclusiv prin extinderea terminalelor de gaz natural lichefiat și a căilor de aprovizionare, separarea stocării gazelor și creșterea eficienței energetice și a ritmului tranziției către o energie ecologică; solicită abandonarea definitivă a gazoductului Nord Stream 2 și, prin urmare, salută decizia guvernului german de a stopa procesul de autorizare a Nord Stream 2; invită Comisia și statele membre să creeze un mecanism de coordonare și să utilizeze toate capacitățile posibile de stocare a gazelor pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu gaze a UE; invită statele membre, Comisia și Banca Centrală Europeană să monitorizeze cu atenție impactul produs de atacul Rusiei asupra stabilității financiare și a stabilității prețurilor, în special în ceea ce privește produsele energetice, și să aibă în vedere măsuri corespunzătoare pentru a atenua eventualele efecte economice și sociale negative; invită statele membre să înceteze orice colaborare cu Rusia în domeniul nuclear, în special cooperarea cu Rosatom și filialele sale, inclusiv cooperarea cu Rusia în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, și anularea sau retragerea autorizațiilor de funcționare pentru toate filialele Rosatom;
  20. solicită ca actualul regim global de sancțiuni adoptat UE să fie completat cu un instrument dedicat combaterii corupției și solicită adoptarea rapidă a unor sancțiuni
    specifice împotriva persoanelor responsabile de corupția la nivel înalt din Rusia și Belarus, precum și împotriva oligarhilor și funcționarilor apropiați de conducere; invită statele membre și țările aliate care au sisteme de acordare a dreptului de ședere în schimbul investițiilor să examineze toți beneficiarii acestor sisteme și să revoce autorizațiile de ședere deținute de persoane din Rusia cu o mare avere netă și de familiile acestora, în special de cele care sunt legate de persoanele și întreprinderile vizate de sancțiuni; își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre să pună în aplicare normelor existente de combatere a spălării banilor și să asigure respectarea lor în mod consecvent, precum și să asigure o mai mare transparență, în special în ceea ce privește banii depuși sau cheltuiți în UE de către elita rusă; își reiterează apelul de a fi înghețate activele din UE ale oligarhilor apropiați conducerii ruse și ale familiilor acestora și de a li se anula vizele Schengen;
  21. reiterează faptul că NATO reprezintă fundamentul apărării colective pentru statele membre care sunt aliate în cadrul NATO; salută unitatea dintre UE, NATO și alți parteneri democratici care au aceeași viziune în confruntarea cu agresiunea Rusiei, dar subliniază că trebuie consolidate poziția colectivă de descurajare, precum și pregătirea și reziliența colective; încurajează consolidarea prezenței avansate sporite a NATO în statele membre ale UE cele mai apropiate din punct de vedere geografic de agresorul rus și de conflict; evidențiază clauzele UE privind asistența reciprocă și solidaritatea și solicită lansarea unor exerciții militare comune;
  22. subliniază că, în urma acestui atac, UE și NATO trebuie să se pregătească pentru toate eventualitățile; salută, în acest sens, activarea planurilor de apărare ale NATO, precum și activarea forțelor de răspuns ale NATO și desfășurarea lor parțială, pe lângă desfășurarea de trupe de către aliații din cadrul NATO, inclusiv de către Regatul Unit, SUA și Canada, pentru a consolida flancul estic și a descuraja orice agresiune din partea Rusiei; își reiterează apelul adresat statelor membre ale UE de a majora cheltuielile pentru apărare, de a asigura capacități de apărare mai eficace și de a valorifica pe deplin eforturile comune de apărare din cadrul UE, în special cooperarea structurată permanentă (PESCO) și Fondul european de apărare, pentru a consolida pilonul european al NATO, ceea ce va spori securitatea NATO și a statelor membre ale UE deopotrivă;
  23. condamnă cu fermitate amenințările adresate de Federația Rusă statelor membre care nu fac parte din NATO și le invită pe acestea din urmă să analizeze opțiunile de care dispun pentru a-și spori gradul de securitate; sprijină dreptul suveran al acestora de a-și formula politicile de securitate; salută coordonarea strânsă dintre NATO și țările partenere Finlanda și Suedia;
  24. solicită majorarea contribuțiilor pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei; sprijină ferm mobilizarea Instrumentului european pentru pace și furnizarea de echipamente militare de către statele membre; solicită implementarea imediată și integrală a măsurilor de asistență pentru Ucraina adoptate la 2 decembrie 2021 în cadrul Instrumentului european pentru pace, printre care se află finanțarea unor unități medicale militare, inclusiv a unor spitale de campanie și a unor unități de inginerie, mobilitate și logistică, precum și finanțarea unui sprijin pentru securitatea cibernetică; invită Serviciul European de Acțiune Externă să identifice modalități suplimentare de a sprijini Ucraina în cadrul Instrumentului european pentru pace și al tuturor celorlalte
    eforturile Ucrainei de întărire a instituțiilor sale democratice și a economiei;
  25. invită UE și statele sale membre să pregătească un plan de asistență și redresare în valoare de mai multe miliarde de euro pentru Ucraina, pentru a sprijini economia ucraineană și reconstrucția infrastructurii sale distruse; subliniază că Federația Rusă poartă răspunderea pentru distrugerea infrastructurii ucrainene, inclusiv a clădirilor civile și rezidențiale, precum și pentru pierderile economice semnificative și va fi obligată să compenseze pagubele cauzate de acțiunile sale agresive;
  26. își reiterează sprijinul neabătut pentru suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor din Parteneriatul estic și invită Comisia și statele membre să le sp rijine pe acestea, mai ales Republica Moldova, să asigure adăpost temporar refugiaților din Ucraina și să își mărească reziliența în fața posibilelor atacuri rusești în domeniile apărării, securității cibernetice și comunicării strategice;
  27. invită instituțiile UE să acționeze pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe baza meritelor și, între timp, să continue să depună eforturi pentru integrarea Ucrainei în piața unică a UE, în conformitate cu Acordul de asociere;
  28. ia act cu profundă îngrijorare de eforturile susținute ale Federației Ruse de a destabiliza țările din Balcanii de Vest și de a se amesteca în desfășurarea proceselor democratice ale acestora; îi denunță pe cei care și-au exprimat sprijinul față de Federația Rusă după ce aceasta a agresat Ucraina și salută sprijinul manifestat de acele țări din Balcanii de Vest care sunt aliați euro-atlantici; regretă profund că Serbia nu se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei, ceea ce afectează procesul său de aderare la UE, și își reiterează așteptarea ca țările candidate la aderarea la UE să se alinieze nu numai la acquis-ul UE, ci și la politica externă și de securitate comună a UE;
  29. salută decizia Consiliului Europei de a suspenda exercitarea de către Federația Rusă a drepturilor sale de reprezentare și decizia Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) de a opri procesul de aderare a Rusiei;
  30. își exprimă aprecierea și sprijinul pentru cetățenii Rusiei și Belarusului care au ieșit în stradă în ultimele zile riscându-și siguranța pentru a condamna războiul lansat în numele Federației Ruse și cu sprijinul dictatorului ilegitim al Belarusului, condamnă arestarea a mii de protestatari pașnici și cere eliberarea imediată a acestora;
  31. invită și alte organizații internaționale, în special cele din domeniul culturii și sportului, să aibă în vedere suspendarea participării Rusiei; salută, în această privință, decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune de a bloca participarea Rusiei la concursul muzical Eurovision și decizia UEFA de a anula desfășurarea finalei Ligii Campionilor în Rusia, precum și deciziile a numeroase echipe naționale de a nu disputa meciurile de baraj cu Rusia pentru calificarea la Campionatul Mondial și în cadrul altor competiții; solicită celorlalte federații sportive să suspende participarea Rusiei la evenimentele lor și solicită în special FIFA să suspende participarea Rusiei la Campionatul Mondial;
  32. solicită UE și statelor membre să reducă numărul reprezentanțelor diplomatice și consulare ale Rusiei în UE și în statele membre, în special și imediat atunci când acțiunile acestora implică armata;
  33. solicită Comisiei și statelor membre să ofere sprijin și protecție apărătorilor drepturilor omului și societății civile din Rusia și Belarus, care se vor confrunta cu o represiune severă, inclusiv prin eliberarea de vize de urgență pentru a părăsi Rusia și Belarus, dacă este necesar;
  34. subliniază că UE și statele sale membre vor veghea ca autorii de crime de război și de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv cei care au sprijinit astfel de crime prin propagandă, să fie trași la răspundere; invită, în consecință, UE și statele sale membre să colaboreze cu organismele internaționale pentru a aduna probe și pentru a sprijini și promova jurisdicția Curții Penale Internaționale și anchetarea tuturor crimelor de război comise pe teritoriul Ucrainei începând cu 20 februarie 2014 pentru a-i aduce în fața justiției pe Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko;
  35. salută sesiunea specială a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care subliniază condamnarea fermă de către comunitatea internațională a acțiunilor comise în numele Federației Ruse împotriva Ucrainei și propunerea de adoptare a unei rezoluții prin care se solicită sancțiuni împotriva Federației Ruse ca stat agresor; deplânge vetoul Rusiei la rezoluția Consiliului de Securitate al ONU menită să oprească ofensiva militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei;
  36. solicită inițierea unei anchete a Consiliului de Securitate al ONU în temeiul capitolului VI din Carta ONU (articolele 34-35); invită China ca, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să respecte pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt actualei agresiuni, care amenință stabilitatea internațională;
  37. ia act cu profundă îngrijorare de ocuparea și gestionarea centralei nucleare ChNPP-92 de la Cernobîl de către forțele armate ruse; solicită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să creeze un grup operativ special pentru a monitoriza acțiunile Federației Ruse în ceea ce privește siguranța amplasamentelor, instalațiilor și combustibililor nucleari;
  38. invită instituțiile UE să evalueze impactul ecologic al războiului pentru regiune;
  39. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, ONU, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și președintelui, guvernului și parlamentului Belarusului.
Parlamentul European
Parlamentul European
spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Răzvan Ceuca, expert în cyber security: „Instituțiile nu au luat măsurile preventive necesare!”

Expertul în cyber security Răzvan Ceuca atrage atenția asupra...

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...