Rezultatele interceptării a mii de persoane din România, pentru spionaj și trădare, secret de stat

În doi ani și jumătate, convorbirile a cel puțin 2.473 de persoane au fost interceptate de instituțiile de forță ale statului, fără ca acestea să prezinte un rezultat al acestui efort considerabil.

Mandatele de interceptare pe siguranța a națională a convorbirilor de orice fel se obțin la cererea serviciilor secrete, cu aprobarea procurorului general al României și cu autorizarea unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

PRESShub a întrebat Parchetul General câte dintre mandatele de siguranță națională, care au permis interceptarea convorbirilor emise în ultimii doi ani și jumătate, s-au materializat în dosare penale.

Cât se păstrează convorbirile?

Parchetul General a răspuns că informația este catalogată secret de stat, deși nu am cerut numele suspecților sau a celor urmăriți penal pentru trădare, spionaj, acte de terorism, acțiuni armate care urmăresc slăbirea puteriii de stat, sabotaj, numele celor care au vizat suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei statului, atentatori la viața demnitarilor, adică amenințările la siguranța națională cuprinse în legea 51/1991.

În plus, nimeni nu știe cine arhivează și cât timp sunt stocate aceste convorbiri.

Întrebările PRESShub, în baza liberului access la informațiile de interes public, au vizat două aspecte: „Câte dintre solicitarile venite din partea SRI și DGIPI privind autorizarea interceptarilor în baza unor mandate de siguranță națională în perioada 2020-2022 s-au concretizat prin constituirea de dosare penale?” și „(…) față de câte persoane a început urmărirea penală în urma interceptărilor convorbirilor dispuse de instanță, prin mijlocirea Parchetului General, în acelasi intervalul menționat?”.

Citește și: EXCLUSIV Dosar penal de 600 de milioane de lei, blocat la DNA după 7 ani, pentru că s-a pensionat procurorul

O medie de 1.000 de interceptați pe an.

Potrivit datelor obținute de colegii de la Recorder, în ultimii doi ani și jumătate, judecătorii instanței supreme au aprobat 2.103 mandate de siguranță națională cerute de Serviciul Român de Informații (SRI), 309 de mandate cerute de Direcția Generală de informații și Protecție Internă (DGIPI), 47 de mandate cerute de Serviciul secret al Ministerului Apărării și 14 de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

În total, 2.473 de mandate de ascultare, verificare, filaj. Datele au fost obținute de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ).

Parchetul General s-a ascuns în spatele legii siguranței naționale și arată că tot ce ține de acest aspect este secret de stat.

„Conținutul elementelor de fapt pe care se întemeiază propunerile de autorizare a culegerii de informații, precum și rezultatele obținute intră sub incidența art 10 alin 1 din legea 51/1991 în conformitate cu care activitatea de informații pentru realizarea securității naționale are caracter secret de stat. Având în edere prevederile legale menționate, informațiile solicitate nu pot fi comunicate”, se arată în răspunsul Parchetului General oferit PRESShub.

Având în vedere că parchetele nu au trimis în judecată în ultimii doi ani și jumătate trădători de țară, spioni, sabotori sau atentatori la viața demnitarilor, rezultă că aceste eforturi au fost inutile, convorbirile a aproape 2.500 de cetățeni fiind interceptate fără rost, dar cu girul procurorului general al României și cu semnăturile unor judecători de la instanța supremă care au aprobat discreționar mandatele de interceptare.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!