Rezultatele slabe la testele PISA au pus din nou în lumină realitatea din sistemul educaţional românesc. La evaluarea PISA 2022, elevii români au obţinut rezultate mai slabe decât media Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Chiar proporţia celor care au atins cel puţin nivelul minim de competenţă (nivelul 2) a fost mai mică decât media ţărilor OCDE, la toate cele trei domenii. Printre cei 7.364 de elevi de 15 ani, din România, care au participat, s-au numărat şi 269 de elevi din judeţul Iaşi.
Cum se explică rezultatele slabe la testele PISA
Potrivit Notei de ţară făcută de OCDE, România a obţinut un scor total de 428 puncte în testele PISA (Programme for International Student Assessment), indicând nivelul 2.
Această performanţă situează ţara printre cele mai slab clasate în ceea ce priveşte educaţia. O proporţie mai mică de elevi din România a atins niveluri ridicate de performanţă, adică nivelul 5 sau 6, în comparaţie cu media din ţările OCDE.
Aproximativ 690.000 de elevi au participat la evaluarea PISA în 2022, reprezentând aproximativ 29 de milioane de tineri de 15 ani din 81 de ţări şi economii participante.
În România, cei 7.364 de elevi din 262 de şcoli participante reprezintă aproximativ 162.000 de elevi de 15 ani, adică aproximativ 76% din totalul acestei grupe de vârstă.
„Analfabetismul funcţional este problema dintotdeauna a învăţământului din România”
51% dintre elevii români au atins un nivel de competenţă de bază la matematică, în timp ce media OCDE a fost de 69%.
Referitor la lectură, 58% dintre elevii români au demonstrat o înţelegere a textului citit, comparativ cu media OCDE de 74%.
În ceea ce priveşte ştiinţele, 56% dintre elevii români au atins un nivel de competenţă de bază, în timp ce media OCDE a fost de 76%. Între 1 şi 4% dintre cei 7.364 de elevi participanţi au atins cel mai avansat nivel la fiecare din cele trei competenţe.
„Ziarul de Iaşi” a întrebat unii profesori ieşeni cum se explică rezultatele slabe la testele PISA din România şi cum cred că ar putea creşte acestea în testările viitoare.
Citește și: Andrei Baciu e apărat în fața procurorilor DNA de fiul vitreg al fostei șefe a DIICOT
„Analfabetismul funcţional este problema dintotdeauna a învăţământului din România, care este unul bazat pe memorare, reproducere şi nu foarte mult pe ceea ce înseamnă creativitate, înţelegere de text.
Eu mă uit la liceul meu, unde, teoretic, nivelul elevilor este mai ridicat din punctul acesta de vedere. Sunt copii care nu reuşesc să înţeleagă un text pe care îl au, un text relativ banal.
Tu, ca profesor, trebuie să îl înveţi să descifreze textul acela.
Câtă vreme vor rămâne în zona aceasta a învăţării reproductive, tot aici vom rămâne”, a declarat Serinella Zara, profesor de Limba română la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi.
„Nu discutăm despre valoare”
Principalele probleme ar fi reprezentate de programa şcolară şi de abordarea învăţământului, întrucât în examenele susţinute în România accentul cade pe învăţarea mecanică, nu pe înţelegere şi gândire.
„În momentul în care un copil scrie patru-cinci pagini un eseu în care el vorbeşte numai la modul general, concepte teoretice despre o poezie, eu dându-mi seama că el nu a înţeles poezia, ci a învăţat pe de rost o interpretare, atunci nu discutăm despre valoare aşa cum o cere o evaluare prin teste PISA. Se obţin note foarte mari pe o învăţare mecanică, nu şi pe înţelegere”, a completat Serinella Zara.
Rezultatele slabe la testele PISA „se suprapun perfect peste rezultatele de la Evaluarea Naţională”
Pentru Mihaela Popa, profesor de Matematică la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi şi fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, rezultatele testelor PISA nu reprezintă o surpriză. „Coincid şi se suprapun perfect peste rezultatele de la Evaluarea Naţională”.
Printre cauzele expuse de aceasta referitor la rezultatele slabe la testele PISA se numără procentul mare (49%) de tineri supuşi sărăciei şi excluziunii sociale, lipsa profesorilor şi ignorarea rezultatelor dde la examenele naţionale din ultimii ani.
Continuarea, în Ziarul de Iași!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
