Retrocedările ilegale de păduri au diminuat dramatic fondul forestier disponibil pentru restituirea în natură către foști proprietari deposedați abuziv de regimul comunist. Consecința?
Cei care au revendicat proprietățile confiscate de comuniști le mai pot primi cu greu pe vechile amplasamente, acaparate, între timp, de alții. Peste 500 de mii de hectare au fost fie retrocedate nelegal în perioada 1990-2012, fie erau revendicate fără drept.
Tot în 2013, Guvernul își asuma rapid răspunderea pe o nouă lege ca să finalizeze retrocedările, incluzând la restituiri și pădurile aflate în proprietatea publică înainte de 1948, când a început procesul de naționalizare.
Numai că articolul 13 a fost declarat neconstituțional în 2017.
CCR a decis atunci că proprietățile publice ale statului pot fi restituite numai după ce sunt transferate, în prealabil, în domeniul privat al statului. Altfel, nu. Trebuia schimbat deci regimul lor administrativ.
Între timp, Romsilva s-a trezit cu alte 450 de mii de hectare solicitate în instanțele din toată țara. O suprafață cam cât județul Galați.
Acesta era contextul la finalul lui 2019, când cincisprezece parlamentari- 13 de la PSD și câte unul de la ALDE și, respectiv, PMP (ieşeanul Petru Movilă) – au propus un proiect de lege prin care au reluat asaltul asupra pădurilor statului și care a fost aprobat de parlament acum o lună. Inițiatorii susțin că modificările lor la legea existentă ar debloca retrocedările.
