Cu 55 de milioane de lei, fonduri europene, au apărut în toată România 110 centre de informare și promovare turistică. Majoritatea proiectelor s-au dovedit utile, dar sunt și cazuri în care banii s-au cheltuit degeaba. Centrul turistic din Băneasa, o comună din județul Constanța, a costat peste 600.000 de lei, însă în 2018 i-au trecut pragul cam doi turiști pe zi. Zona nu prea are obiective turistice, dar la centru, în fiecare zi, cel puțin teoretic, lucrează doi angajați.
Băneasa. Joi, 31 ianuarie, puțin trecut de amiază. Pe banca din fața clădirii rotunde, în formă de ciupercă, acoperită de țiglă roșiatică, se odihnește un bătrân sprijinit în baston. Ușa de termopan a clădirii este închisă. De jur-împrejur nu se găsește niciun program. Prin geam se zăresc câteva calculatoare, un birou, un stativ cu pliante și celebra frunză verde care promovează România. În spatele clădirii, pe o pârloagă plină de noroi, câțiva copii bat mingea.
Timp de jumătate de ceas, în fața Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din Băneasa rămâne doar bătrânul. Înauntru, nimeni. Ușa rămâne ferecată. Se aude, din când în când, doar zgomotul mașinilor care trec pe DN3, drumul care leagă Constanța de Călărași.
Marți, 5 februarie, ora 15:00. Telefonul sună în Primăria Băneasa. Secretara ne face legătura cu compartimentul Contabilitate, acolo unde se afla, la acel moment, directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică.
O voce binevoitoare de femeie ne prezintă situația: „Funcționează de luni până duminică, de la ora 10:00 la ora 17:00. Avem obiective turistice care se pot vizita. E mai mult pe turism religios la noi aici în zonă, la Mănăstirea Dervent, Lipnița, Sfântul Andrei, Mănăstirea Sfântul Filip de la Adamclisi, la Adamclisi mai este monumentul Tropaeum Traian (Tropaeum Traiani – n.red.) și pe partea de agrement, cu cei pe partea de vinuri, drumul vinului, și cu pescuitul sportiv. Avem și turiști români și turiști străini. În timpul sezonului estival sunt turiști străini, de exemplu din Franța, care fac turism cu bicicletele. Este trecerea de la bulgari și în trecere se opresc și pe la noi și întreabă ce pot să viziteze. Suntem doi angajați, în permanență, doar sâmbăta este una și duminica se duce cealaltă și ne rotim”, ne-a spus Luciana Căruntu, directorul centrului.
I-am solicitat doamnei director care se afla în timpul programului centrului în departamentul de contabilitate al Primăriei să ne spună un număr aproximativ al turiștilor care au trecut pragul centrului în anul 2018. Luciana Căruntu a revenit, prompt, prin email: 826 turiști – 648 români și 178 străini. Asta înseamnă o medie de doi turiști pe zi, egal cu numărul de angajați pe care îl are centrul.
„Avem o pensiune, chiar în Băneasa, mai este la Ostrov o pensiune și un hotel la Lipnița, și la Adamclisi mai este o pensiune. Cam asta ar fi”,a adăugat vocea de la capătul firului.
Am mers la singura pensiune din Băneasa, care nu se află la mai mult de câteva sute de metri distanță de centrul turistic. În fața clădirii cochete, o femeie șterge geamurile. Am întrebat câți turiști se cazează în pensiune de-a lungul anului, ce preferă, ce mânâncă, câte zile înnoptează, care sunt punctele de interes pe care le vizitează:
“Nu vine niciun turist. Aici e mai mult pentru șefi. Ei vin și organizează petreceri, mai închiriază la prieteni, mai fac evenimente. Nu, turiști nu avem. Nici nu au ce să vadă pe aici”, ne-a spus printre zâmbete angajata singurei pensiuni din Băneasa.
Am vrut să ne oprim la o cafea la pensiune. Restaurantul era doar cu circuit închis.
Care este oferta turistică din Băneasa
Pagina web a centrului turistic baneasacnipt.ro a strâns, din decembrie 2015 și până astăzi, 1500 de oameni care au accesat online, în trei ani, oferta turistică din Băneasa.
Totuși, dacă ești turist și vrei să ajungi în vestul județului Constanța, centrul de informare din Băneasa îți pune la dispoziție informații despre cinci obiective ale locului. Dintre ele, doar unul se află pe raza comunei Băneasa: o pădure. Celelalte obiective se găsesc în comunele dimprejur.
Secțiunea „Alimentație publică” este goală, la fel și cea care ar trebui să te îndrume către „Trasee turistice”. Nici la capitolul „Agrement” nu este trecut nimic, iar calendarul de evenimente are evidențiat doar momentul lansării centrului: 22 decembrie 2015.
În schimb, poți afla cum este vremea în Băneasa și informații actualizate ale cursului valutar.
Comuna care a devenit oraș pentru accesarea fondurilor europene nu a reușit să facă decât un centru turistic
Băneasa este o comună din județul Constanța situată la 90 de kilometri de municipiul reședință de județ, aproape de granița cu Bulgaria, cu o populație de 5000 de locuitori, conform recensământului din anul 2011. În anul 2004 a făcut parte din cele aproximativ 200 de comune din România care au fost transformate în oraș pentru a crește gradul de urbanizare a țării în vederea aderării la UE. Scopul principal pentru care Băneasa și-a schimbat peste noapte titulatura a fost accesarea mai ușoară a banilor europeni. Doar că, timp de 12 ani, orașul Băneasa a reușit să implementeze un singur proiect european: construirea acestui centru de informare și promovare turistică, în valoare de 612.367,84 lei.
În ianuarie 2019, orașul s-a întors din nou la statutul de comună, odată cu nemulțumirea oamenilor care plăteau, an de an, taxe la nivelul zonelor urbane, deși aveau condiții ca la „țară”.
În județul Constanța au fost construite opt centre de informare și promovare turistică, cu aproape 1 milion de euro din fonduri europene. Cele mai multe se regăsesc pe litoralul Mării Negre: trei în stațiunile din Mangalia și câte unul în Eforie Nord și Eforie Sud. În județ mai există centre și la Cernavodă, Murfatlar și Băneasa.
Toate au fost finalizate în perioada 2014-2015, pe Axa prioritară 5/ DMI 5.3 – „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”, în exercițiul financiar 2007-2013.
De remarcat este că municipiul Constanța sau stațiunea Mamaia nu beneficiază de astfel de centre de informare.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
