La începutul anului 2011, reprezentanții administrației publice locale au realizat un proiect de hotărâre prin care se dorea reabilitarea Casei Vasile Ioachim, monument istoric de interes local. Casa Ioachim a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de negustorul armean Vasile Ioachim, care a adus meşteri francezi pentru a o ridica în stilul specific arhitecturii clasice franceze. Pereții au fost pictați, probabil, de meşteri veneţieni, fiind unicat în Moldova datorită turnului de intenţie florentină. La momentul la care s-a decis reabilitarea, clădirea fusese încadrată în clasa I de risc seismic.
”Turnul se află în pericol de prăbuşire, partea internă de rezistenţă este avariată, scările sunt prăbuşite, iar pereţii interni sunt puternic agravaţi. Turnul este înclininat, se află într-o fază avansată de degradare existând pericol de prăbuşire. Înăuntru se află şi un depozit de carte important. Vor fi refăcute toate instalaţiile de climatizare, instalaţie electrică, apă, canal, gaz, instalaţia termică. Ministerul Culturii a optat ca în acest moment să se ocupe doar de monumentele de clasă A, iar acesta este un monument de clasă B şi de aceea am încercat o a doua variantă, un parteneriat împreună cu cei de la Consiliul Judeţean”, spunea, pe 31 martie 2011, primarul de atunci al Romanului, Laurențiu Leoreanu, conform procesului-verbal al ședinței de Consiliu Local.
Proiectul de reabilitare nu a fost adoptat, deși două treimi din sumă ar fi venit de la Consiliul Județean Neamț, iar asocierea și finanțarea erau garantate de autoritățile județene. Oficial, consilierii USL de la acea vreme au fost preocupați de suma mare ce s-ar fi alocat din buget pentru lucrări.
Primarul municipiului Roman,Laurențiu Leoreanu, a declarat la vremea respectivă că PNL nu a votat proiectul deoarece are anumite interese și l-a acuzat pe președintele PNL Neamt, Dorin Ursărescu, că a condiționat votul de încredințarea unor lucrări în Roman, iar consilierii USL au ascultat de comanda politică la momentul respingerii proiectului. Dorin Ursăreanu a făcut plângere penală împotriva primarului, însă aceasta a fost respinsă.
Președintele PNL Neamț de la acea vreme, Dorinel Ursărescu a fost, între timp, condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la o pedeapsă de un an de înschisoare cu suspendare pentru infracțiunea de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. În 2012, fostul lider politic a numit la conducerea Direcţiei Judeţeane pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Neamţ o persoană agreată de șeful unei gruperi evazioniste. Scopul numirii a fost acela de a se facilita achiziția intracomunitară de motorină prin intermediul unei societăţi comerciale. Ulterior, carburantul era vândut pe piaţa internă fără plata TVA şi a accizelor datorate bugetului de stat. Pentru acest “serviciu”, Ursărescu a acceptat promisiunea formulată de evazionist, constând în plata unei sume de 100 euro pentru fiecare tonă de motorină vândută.
Discuțiile în spațiul public au fost numeroase și diverse, au fost politicieni care au declarat că pentru văruirea unei căsuțe nu este nevoie de 3.000.000 lei.
Societatea civilă preia inițiativa
Acela a fost momentul în care oamenii de cultură și iubitori de cultură din Roman au luat atitudine. Printre ei și Flora Ordean, jurnalist local de mai bine de 20 de ani. A inițiat o campanie de strângere de semnături, la care s-au alăturat mai multe organizații, printre care și Fundaţia Melchisedec Ştefănescu, Societatea Culturală Clepsidra, Asociaţia Culturală George Radu Melidon, Asociaţia Visarion Puiu, Societatea Culturală Roman-Muşat, Societatea de Antropologie Urbană, Comunitatea Elenă, Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Comunitatea Armenească, Comunitatea Evreilor, Comisariatul pentru Societatea Civilă Roman. În total, în mai puțin de două luni s-au strâns 8.021 de semnături pentru salvarea Bibliotecii Municipale. ”Îmi aduc aminte că am demarat o campanie de presă intitulată <<SOS! Salvați Biblioteca!>>, campanie de presă prin intermediul căreia, timp de aproape două luni, seară de seară am chemat în emisiunile postului de televiziune la care lucram pe atunci oameni care au vorbit populației despre importanța arhitectonică a bibliotecii, dar mai ales despre pericolul în care se afla la vremea respectivă turnul florentin, care se putea prăbuși și la trepidațiile mașinilor care treceau pe strada Cuza Vodă. Am reușit, ca urmare a campaniei derulate în stradă și printre romașcani, să strîngem cle peste 8.000 de semnături . S-a organizat atunci și o întîlnire între consilierii locali și peste zece oameni de cultură cu greutate, care au încercat să-i lămurească pe politicieni despre valoarea investiției”, povestește Flora Ordean.
Restaurare cu victime politice
La următoare ședință a Consiliului Local au participat protopoul de atunci, profesori, ingineri. Deși tonul consilierilor USL se mai îndulcise, nici la a doua încercare proiectul pentru reabilitare nu a fost aprobat, luându-se decizia ca politicienii și oamenii de cultură să se întâlnească special pentru a dezbate oportunitatea investiției. Abia a treia oară a fost aprobat proiectul de reabilitare și cel de asociere cu Consiliul Județean Neamț. Votul nu a rămas fără urmări politice. La ședința ce a urmat celei în care s-a aprobat reabilitarea Bobliotecii municipale, trei consilieri PNL nu s-au mai prezentat fiindcă, între timp, fuseseră excluși din partid fiindcă au girat proiectul. ”Din punct de vedere politic am fost o victimă asumată. În acea perioadă nu eram foarte conectată la ceea ce se întâmpla fiindcă eram director de Colegiu și urmam cursuri de managment, la unele ședințe de Consiliu Local am și lipsit. Dar am înțeles poziția societății civile și eu și alți colegi din PNL am decis să suținem proiectul fiindcă era clar că acest lucru era cel corect. Atunci am spus, în cadrul ședințelor de partid, că liberalii și oamenii cu viziune liberală sunt cunoscuți în istorie pentru faptul că au înființat universități și biblioteci, nu pentru că nu le îngrijește. A fost o decizie care îmi permite acum să fiu liniștită și împăcată pentru că am putut ajuta ca acest monument să fie salvat”, a afirmat Daniela Suman, unul dintre consilierii excluși din PNL din cauză că au votat pentru reabilitare. La acel moment, PNL Roman a rămas și fără alți membri ai săi din Biroul Politic Local, excluși din partid din același motiv: că au susținut public reabilitarea monumentului arhitectural.
Monumentul, redat romașcanilor după cinci ani
Lucrările de reabilitare la Biblioteca Municipală au durat cu doi ani mai mult decât s-a prevăzut inițial și sumele cheltuite au fost mai mari. În total, investiția s-a ridicat la 3.960.000 lei, din care 2.694.000 de lei au fost alocați de la Consiliul Județean Neamț. Acum, pe lângă scopul principal – Bibliotecă municipală cu peste 5.000 de utilizatori – clădirea este folosită de tineri și pentru a imortaliza momente deosebite din viața lor, cum ar fi fotografii pentru albumul de nuntă. În același timp, cetățenii interesați au acces gratuit la legislația actualizată. ”Se întâmplă lucrul acesta atunci când cei care sunt în căutarea unui loc de muncă primesc o bibliografie strict de specialitate și vin la bibliotecă. De obicei, acoperim destul de bine bibliografia, sunt multe situații în care studenții plecați la studii în alte orașe se întorc la biblioteca din Roman pentru că știu că aici găsesc cărțile de care au nevoie. Noi oferim, pe lângă acele volume de specialitate, și legislația. Cred că suntem singura instituție din oraș care oferă, prin programul Lex Expert, informații legislative la zi, gratuit. În anul 2016, cele mai solicitate legi au fost legea privind sistemul unitar de pensii publice, legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, codul muncii, codul civil, circulația pe drumurile publice”, a afirmat Cristina Panaite, directorul Bibliotecii Municipale ”George Radu Melidon”.
Foto inainte de reabilitare – Primaria Roman
