România, corupția și ridicarea MCV-ului. Ce spune Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional comparat? La finalul anului, președintele Klaus Iohannis își va termina al doilea mandat de șef al statului.
În cei aproape 10 ani în care a deținut funcția, statul de drept a fost una dintre temele, dacă nu chiar principala, care au polarizat cel mai mult societatea românească.
Există multă confuzie și subiectivism atunci când evaluăm independența justiției în raport cu celelalte puteri ale statului, iar în spațiul public românesc, de cele mai multe ori, statul de drept a fost echivalat cu lupta împotriva corupției.
Pentru a înțelege cum este definit statul de drept, dacă a fost bine pentru România că a fost ridicat MCV (Mecanismul de Cooperare și de Verificare), care sunt limitele campaniilor anticorupție și când, în ultimii zece ani, au existat pericole la adresa statului de drept, Libertatea a realizat un interviu cu Bogdan Iancu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.
„Corupția e imposibil de măsurat obiectiv”
Bogdan Iancu este, din anul 2006, doctor în drept constituțional comparat (Universitatea Central-Europeană). A fost bursier de cercetare al Fundației Alexander von Humboldt la Bremen, Berlin și Heidelberg (2008-2010, 2021).
Libertatea: România și Bulgaria au fost singurele state din UE a căror aderare a fost condiționată de impunerea unui mecanism de cooperare și verificare în ideea eficientizării sistemelor lor judiciare. Pentru că, prin acest mecanism, unul dintre obiectivele UE a fost încurajarea luptei împotriva corupției, în spațiul public românesc, statul de drept a devenit echivalentul puterii procurorilor de a lupta împotriva corupției clasei politice. Înainte de orice, aș dori să explicați cum este măsurată corupția dintr-un stat și dacă această măsurare este una obiectivă. Merită România a fi catalogată în UE drept una dintre cele mai corupte state europene?
Bogdan Iancu: Corupția ca atare, cum știți, e imposibil de măsurat obiectiv. Ceea ce măsurăm sunt percepții ale corupției și în această privință indicatorii standard sunt cei ai Transparency International, un ONG global specializat în măsurarea, prevenirea și combaterea corupției (Corruption Perception Index – CPI și pentru o vreme Bribe Payers Index – BPI). România e în acest clasament nu tocmai în frunte, acum deasupra Ungariei și Bulgariei.
Continuarea în Libertatea
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: libertatea.ro)
