PSD face din nou agenda României. Reveniţi în forță la putere prin grație prezidențială, social-democrații știu cum să folosească guvernarea marii coaliții în propriul folos.
O monitorizare de presă dată publicității zilele acestea scoate în evidență, că în afară de premierul liberal Nicolae Ciucă, cei mai vizibili miniștri ai cabinetului sunt cei de la PSD, mai ales ministrul sănătății (Alexandru Rafila), cel al Transporturilor (Sorin Grindeanu), cel al Muncii (Marius Budăi) și ministrul Finanțelor (Adrian Câciu).
Alexandru Rafila și PSD reușesc să țină pe loc certificatul verde, prefăcându-se că îl susțin, cu toate că în Parlament îl boicotează fără niciun fel de resentimente. Acest joc cinic le dă satisfacție votanților din categoria anti-vacciniștilor și, poate, îi convinge și pe unii dintre cei vaccinați că soluția de mijloc e cea mai bună. În România, mai puțin de 8 milioane de persoane sunt vaccinate cu schema completă, deci sub 50% din persoanele adulte, dar partidele se tem să impună certificatul verde și fiindcă sondajele făcute arată o reticență crescută a celor nevaccinați: peste 60% dintre aceștia nici nu se gândesc să-și schimbe părerea (INSCOP, noiembrie 2021). Social-democrații au fost de la începutul epidemiei reținuți în privința necesității restricțiilor și n-au făcut mare caz de eficiența vaccinului. Cercetările sociologice le-au întărit convingerea că electoratul ar putea să-i sancționeze dacă pedalează în această direcție.
PSD a reușit, de altfel, să impună ridicarea restricțiilor înainte de sărbători, altminteri petrecerile uriașe dintre Crăciun și Anul Nou, n-ar fi putut avea loc în România, care în acest fel a devenit destinație deschisă pentru distracții în masă, fără mască.
La Justiție, Cătălin Predoiu, un ministru liberal, care și-a mai exersat abilitatea de a nu schimba nimic, pare să se conducă pe mai departe după aceeași filosofie. România rămâne cu Legile lui Dragnea, cu Secția Specială, care-i amenință de magistrații prea insistenți cu dosarele sensibile, cu ideea că România trebuie să-și rezolve singură problemele fără intervenția instituțiilor europene. Nici PNL, nici PSD nu spun lucrurile chiar așa direct, ca în perioada când social-democrații erau conduși de Liviu Dragnea. Pe față, se declară europeni și uneori fac promisiuni, dar în spate se căznesc să găsească soluții pentru a păstra ceea ce e profitabil pentru politicieni: controlul Justiției, un deziderat pentru care a luptat și președintele. PSD s-a impus și în acest domeniu.
Partidul Social Democrat se află în creștere de popularitate, după cum arată sondajele de opinie din decembrie (Avangarde și CURS) și se apropie de 40%, în vreme ce PNL scade și înregistrează sub 20%. Această matematică relativă a cercetărilor sociologice se oglindește tot mai clar în deciziile și planurile executivului.
PSD ar fi continuat să crească mai mult și mai repede dacă rămânea în opoziție și-l lăsa pe Florin Cîțu să-și continue epopeea guvernamentală. În același timp, însă, nevoia de a-și hrăni activul de partid cu funcții și de a-și conecta clientela la bugetul de stat, i-a motivat pe strategii social-democrați să calculeze altfel viitorul. Așa că și-au negociat ministerele cele mai vizibile, și-au expus filosofia bugetară într-o formulă intransigentă, au promis măriri de pensii și salarii și joacă pe micile ecrane roluri de personaje care se sacrifică de dragul țării. Marcel Ciolacu, liderul PSD face false exerciții de generozitate, față de premierul Nicolae Ciucă și spune că dacă acesta va avea rezultate spectaculoase ar putea rămâne în funcție și pe tura PSD, care începe în mai anul viitor, Vasile Dîncu se laudă cu întâlnirile de la Palatul Cotroceni, iar Alexandru Rafila salvează țara de pandemie mizând pe liberul arbitru.
Analiza compleată poate fi citită pe site-ul Deutsche Welle.
