România, energia verde și microhidrocentralele

Data:

spot_img

România, energia verde și microhidrocentralele. Țara noastră a început să fie interesată de energia verde odată cu aderarea la Uniunea Europeană din 2007.

În anul următor, 2008, Guvernul României a început să aplice o schemă de subvenționare a energiei verzi prin acordarea de certificate verzi. Mai exact, fiecare megawatt produs prin mijloace de producție ecologice primea 3 certificate verzi. Aceste certificate verzi trebuiau să fie cumpărate de producătorii de energie din resurse fosile și de marile unități poluatoare.

În 2008, investițiile în energia verde se rezumau în România la instalații eoliene destul de costisitoare și la microhidrocentrale amplasate pe cursurile râurilor și pâraielor.

Valoarea unui certificat verde a oscilat din 2008 și până acum între 25 și 50% din prețul de vânzare al unui megawatt.

Practic, o companie care realiza o microhidrocentrală obținea venituri atât din prețul energiei, cât și din certificatele verzi.

În plus, România a încadrat ca microhidrocentrale orice construcție care are o capacitate de producție de sub 10 MWh. Ca o comparație, în Germania și Elveția, capacitatea maximă permisă pentru o microhidrocentrală este de 1 MWh.

Citește și: Microhidrocentralele care seacă cursurile de apă și distrug zonele protejate sunt subvenționate de stat. Ce politicieni sunt implicați INFOGRAFIC

Astfel, după 2008, România a devenit un fel de El Dorado al microhidrocentralelor. Investitori din Italia, Germania, Austria și, bineînțeles, din România au început să realizeze lucrări hidrotehnice de capacitate ridicată care modificau inclusiv cursul apelor curgătoare.

De la 50 de unități clasificate mai mult ca hidrocentrale în 1990, România are acum 300 de microhidrocentrale construite, proiecte în diverse stadii pentru alte aproape 150 și proiecte neîncepute pentru alte 300 de unități.

Lipsa reglementărilor a dus la amplasarea microhidrocentralelor în zone naturale protejate

Printre investitorii în aceste proiecte s-au numărat și politicienii români. Unul dintre aceștia a fost Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii și președinte al Senatului. El era acționar majoritar la o firmă care a construit o microhidrocentrală în Munții Făgăraș, zonă naturală protejată.

În 2015, la sesizarea organizațiilor de mediu, în special WWF, Comisia Europeană a cerut oprirea funcționării unui număr de 7 microhidrocentrale situate în zona de protecție a mediului și a început procedura de infringement. Această procedură nu a fost nici astăzi înlăturată de Ministerul Mediului.

Microhidrocentralele de mari dimensiuni, în comparație cu alte state, au dus la epuizarea resurselor de apă curgătoare, conform organizațiilor de mediu. În plus, aceste baraje duc la colmatarea râurilor, ceea ce împiedică dezvoltarea faunei și permite apariția unor viituri și a unor inundații, consideră Bankwatch România.

În această vară, autoritățile române au constatat că patru râuri au secat la propriu, iar alte 40 de cursuri erau în pericol. Pe o parte dintre acestea erau amplasate microhidrocentrale sau urmau să fie ridicate altele.

Practic, lipsa unor reglementări a dus la amplasarea microhidrocentralelor în zone naturale protejate sau pe râuri care nu aveau un curs de apă care să permită lucrări hidrotehnice cu o capacitate de 10 MWh. Spre exemplu, această capacitate reprezintă 5% din puterea Porților de Fier, cea mai mare lucrare hidrotehnică din Uniunea Europeană, care are o putere de 2.000 MWh.

În aceste afaceri ale microhidrocentralelor, statul român a mai intervenit o dată, de această dată prin compania de stat Hidroelectrica.

În ultimii ani, și această societate dorește să investească în microhidrocentrale. Însă, compania deținută de Ministerul Energiei nu este neapărat interesată de producția energetică din râuri mai mult secate. Hidroelectrica este interesată să-și majoreze în acte capacitatea de producție cu 2 TW, de la 17 TW în prezent.

Asta pentru ca Ministerul Energiei să convingă Comisia Europeană să elibereze fonduri de 1,4 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în energie verde. În acest sens, guvernul român chiar a dat dispense speciale pentru ca Hidroelectrica să construiască în zone naturale protejate de lege.

La acel moment, România a început să sprijine și să subvenționeze prin acordarea de certificate verzi microhidrocentralele în 2008.

Citește și: Clădiri construite ilegal la Mamaia Nord – cu până la cinci etaje peste limita legală. Cum a fost posibil. INFOGRAFIC cu proiectele și dezvoltatorii

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Marian Pavalasc
Marian Pavalasc
Marian Păvălașc este jurnalist din anul 2002, când a început să scrie în presa locală din Galați. În presa centrală a ajuns 2011. Acum este un reporter freelancer și scrie materiale de news, dar și materiale de investigație. El este și coordonatorul proiectului Clever News Center, o agenție de conținut jurnalistic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Fabricarea „nostalgiei” | Revista22

„Nostalgia”, departe de a fi o inocentă, dulce-amară autocompătimire,...

Ziua și dezastrul în justiție

Ziua și dezastrul în justiție: iar am avut dreptate...

Miza Ungariei pentru primirea României în Schengen

Ungaria, care deține președinția rotativă a UE, are ca...

Cât durează respectarea unei decizii CEDO de către România? Românii așteaptă ani de zile pentru dreptate

Cât durează un proces în România? Răspunsul este: depinde....