România se numără printre ultimele cinci state membre UE care nu au aprobat la nivel de parlament planul european de relansare postcovid, în valoare de 750 de miliarde de euro, din care sunt finanțate programele naționale de redresare (echivalentele PNRR). Pentru aprobarea planului european, e nevoie de un vot în parlament cu două treimi din numărul parlamentarilor, dar PSD a refuzat constant și a cerut la schimb să aibă un cuvânt de spus în definitivarea PNRR.
Ultimele state care nu au ratificat planul UE sunt România, Ungaria, Polonia, Olanda și Austria, dar ultimele două au stabilit deja pentru săptămâna viitoare ședințele decisive ale parlamentelor naționale.
Miza acestui vot. Noul tratat agreat la nivelul UE prevede creșterea contribuțiilor naționale la bugetul UE, astfel încât să permită Comisiei Europene să finanțeze PNRR-urile atât direct, cât și prin atragerea de finanțare de pe piețele financiare. Reamintim că planul de relansare prevede ca fiecare stat membru să primească de la Comisie atât granturi nerambursabile, cât și împrumuturi la dobânzi mici.
Or, pentru a face rost de banii necesari susținerii planului de relansare, Comisia Europeană trebuie să se împrumute la rândul său pe piețele financiare, beneficiind de ratingul său superior. Comisia Europeană nu poate însă să aceseze piețele financiare până când tratatul nu este ratificat de toate statele membre.
Tratatul prevede creșterea contribuției de la 1,2%, la 1,4% din Venitul Național Brut. Este o decizie necesară pentru a acoperi fondurile pe care Comisia Europeană le va aloca pentru redresare și reziliență. România ar urma să beneficieze de 29,2 de miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), împărțiți aproape egal între granturi nerambursabile și împrumuturi.
PSD refuză votul. Partidul Social Democrat a refuzat să voteze noul tratat, cerând la schmb să aibă un cuvânt de spus în alcătuirea Planului Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), deși legal acesta este un atribut al guvernului și nu al parlamentului.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut în repetate rânduri ca guvernul să prezinte proiectul PNRR în Parlament, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a participat la mai multe întâlniri cu comisiile parlamentare de specialitate.
Cu toate acestea, liderii PSD au cerut ca premierul să prezinte PNRR în fața Parlamentului, o cerere refuzată până în acest moment de Florin Cîțu.
Cîțu și Ciolacu au programată joi o întâlnire pe tema PNRR și a contribuției României la bugetul UE. Întâlnirea dintre reprezentanţii PSD şi premierul Florin Cîţu va avea loc, joi, de la ora 15,00, la Palatul Victoria. La discuţie vor mai lua parte, alături de Marcel Ciolacu, Florin Jianu, ca reprezentant al întreprinderilor mici şi mijlocii, Dumitru Costin, ca reprezentant al sindicatelor, şi europarlamentarul Victor Negrescu.
”Eu nu pot decât să mă bucur că, până la urmă, prim-ministrul şi-a găsit timp să stea de vorbă şi cu opoziţia pe PNRR, dar şi mai mult mă bucură faptul că s-au hotărât să vină cu el transparent şi să îl prezinte în Parlament. Acest plan nu este nici al puterii, nici al opoziţiei. Acest plan este al României. Statul român şi toată clasa politică trebuie să aducă cât mai mulţi bani europeni în România, astfel încât nivelul de trai al românilor să crească. Asta este logica într-un stat normal”, a declarat Marcel Ciolacu miercuri, potrivit Agerpres.
Surse politice au declarat pentru G4Media.ro că este posibil ca săptămâna viitoare să fie organizată o ședință decisivă în Parlament în care să fie dat un vot final pentru contribuția României la bugetul UE. Fără voturile PSD, coaliția de guvernare formată din PNL, USR PLUS și UDMR nu are cum să adopte tratatul pentru că este nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari.
România e acum sub presiunea Comisiei Europene, care știe să dacă o singură țară se împotrivește planului european de relansare, acesta nu mai poate fi pus în aplicare. Ultimul hop trecut în acest sens a fost în parlamentul finlandez, care a ratificat marți tratatul.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
