Justiția și mass-media se află în grea suferință. Corupția crește, vigilența scade, politicul pare să controleze tot mai mult societatea prin pârghiile pe care și le-a creat, iar drepturile omului tind să devină un moft.
Polițiștii îi protejează pe violatori și agresori, segregarea copiilor romi continuă, antisemitismul se manifestă în forurile de vârf ale politicii românești și nimeni nu e pedepsit.
Totul e posibil pentru că statul de drept nu funcționează în România, după cum sugerează și Raportul pentru Drepturile Omului al Departamentului de Stat al SUA.
Corupția rămâne endemică, principalele parchete lucrează cu încetinitorul, reforma juridică promisă de președintele Klaus Iohannis și PNL n-a avut loc și nici nu există premise pentru lansarea ei. PSD, PNL și UDMR sunt mulțumite cu moștenirea lăsată de Liviu Dragnea. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a devenit de mult celebru pentru toată subtilitatea pusă la lucru pentru a evita eventualele reforme.
În România, politicienii decid cum funcționează justiția, ce procurori merită să aibă o carieră de succes și ce judecători trebuie pedepsiți că-și fac meseria, cine trebuie să rămână și cine să plece. Judecătoarea Camelia Bogdan, care a devoalat și condamnat un întreg sistem corupt, începând cu Dan Voiculescu, tocmai a fost exlusă din magistratură. Judecătorul Cristian Dănileț a fost demis pentru că a posta pe TikTok clipuri în care practica arte marțiale, dar în spatele acestui pretext se află criticile sale față de contrareforma Justiției.
Sub președintele Klaus Iohannis, nu magistrații curajoși, doar cei convenabili sunt promovați. În Justiție, la fel ca în politică, președintele a mizat pe mediocritatea neangajată, pe oportunismul arogant, pe antireformismul organic. Etica nu a contat de loc pentru Klaus Iohannis, așa că ține în brațe un premier acuzat de plagiat, care nu vrea să renunțe la doctoratul lui controversat.
Corectitudinea și moralitatea nu sunt trăsături acceptabile, nici în politică, nici în Justiție. De aceea, Klaus Iohannis vorbește despre valorile euro-atlantice, dar în același timp le și boicotează. De pildă, președintele nu a vrut să renunțe nici la spiritul Secției Speciale, nici la prerogativele numirii în funcții de conducere a întregii elite a parchetelor, sfidând toate cerințele UE, care în rapoartele ei a solicitat de ani de zile modificarea acestei stări de fapt și „garanții suficiente împotriva politizării justiției”. Tot mai multe dovezi sunt date, însă, România merge pe sensul greșit.
Raportul Departamentului de Stat pe 2021 descrie situația precară în care se află presa autohtonă prin exemple clare ale hărțuirii jurnaliștilor de investigație, prin instigarea la violență fizică, cum a fost cazul ziariștilor de mediu bătuți pentru că documentau exploatarea forestieră ilegală în judeţul Suceava, prin intimidări succesive, cum a făcut primarul Sectorului 4, Daniel Băluță împotriva ziariștilor de la Libertatea, ziar pe care l-a târât în peste 30 de dosare civile și plângeri administrative, dar și prin amenințări cu moartea ordonate de fostul decan al Academiei de Poliție și adjunctul acestuia împotriva jurnalistei Emilia Șercan, care a documentat plagierea mai multor teze de doctorat coordonate de această instituție, inclusiv pe cea a decanului.
Șercan se află în centrul unor noi presiuni după ce a scos la iveală probele care ar demonstra plagiatul primului minsitru Nicolae Ciucă.
Continuarea în Deutsche Welle.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
