România, în fața unei noi ecuații strategice | Deutsche Welle

Data:

Cheltuielile de Apărare ale României vor crește, dar nu se vor dubla, a spus președintele interimar, Ilie Bolojan, după summitul șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.

Ilie Bolojan a argumentat că România a alocat Armatei anul trecut 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB), față de media europeană care este de 1,9%.

Pentru 2025, România a planificat 2,24% din PIB pentru apărare, adică 42 de miliarde de lei, echivalentul a peste 8,4 miliarde de euro. Cel puțin jumătate din acești bani sunt folosiți însă pentru salarii și pensii. De fapt, în anii precedenți din alocările de 2% din PIB au fost utilizați pentru achiziții de tehnică și echipamente în jur de 20% din bugetul alocat.

Citește și: Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a depus o contestație la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu

„Dividendele păcii s-au epuizat”, cum spunea președintele german Frank-Walter Steinmeier, dar România nu poate să-și schimbe filosofia cheltuielilor, și în mod paradoxal, cifra de afaceri a celei mai mari companii de stat din industria de armament, Romarm, a scăzut în 2023, iar per total industria de profil din țară nu a reușit să-și revină după începerea războiului. La sfârșitul anului trecut, guvernul a anunțat o Strategie națională pentru industria de război care propunea 14 priorități, printre care reluarea fabricării de pulberi, inclusiv a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete, asigurarea pe plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniție și revitalizarea capacităților de fabricare a armamentului de infanterie și a aparaturii optoelectronice pentru a se asigura tranziția de la armamentul existent la cel la standarde NATO.

Banca Europeană de Investiții va acorda credite pentru industria de apărare, dar guvernul nu are încă un plan concret de investiții. Va reuși România să-și refacă întreprinderile militare, dintre care unele au încă tehnologie dinainte de al Doilea Război Mondial? Între timp, această industrie a trecut la MApN, dar nu există date care să arate de câți bani e nevoie pentru ca fabricile autohtone de armament să devină rentabile și nici care e harta priorităților.

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: A doua contestaţie privind candidatura lui Călin Georgescu, depusă de un avocat

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Sursa foto: Forţele Terestre Române / Facebook)

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Proteste la Budapesta împotriva modificărilor constituționale ale guvernului Orban

Proteste la Budapesta, împotriva modificărilor constituționale ale guvernului Orbán,...

Controversa continuă: Câți secretari de stat are MAE? Cancelaria premierului răspunde că 3. MAE răspunde că 4!

Jurnaliștii PRESShub au întrebat autoritățile câți secretari de stat...

USR solicită reînființarea comisiei parlamentare de anchetă în cazul Nordis

USR solicită reînființarea comisiei parlamentare de anchetă în cazul...

AKTUAL24 | „Cel mai important sondaj din această campanie”: date nefavorabile pentru AUR

INSCOP a dat publicității, luni, „cel mai important sondaj...