Un infografic realizat de Fundației Friedrich Ebert – România arată că România se află la coada clasamentului uniunii europene în privința alocării bugetare pentru cercetare.
În anul 2023, România a alocat doar 0,38% din PIB cheltuieli pentru sectorul de cercetare științifică. Alocarea bugetară din PIB a fost într-o ușoară creștere în comparație cu 2022 (0,35% din PIB), însă într-o tendință descendentă în ultimii ani.
România este depășită de toate statele din UE la acest capitol, situându-se mult sub media europeană 1,42% alocări din PIB. Toate statele din Europa Centrala și de Est performează mai bine decăt România la acest capitol, precum Ungaria (0,63%), Bulgaria, (0,58%) sau Slovacia 0,76%).
Cele mai mari alocări bugetare în activități de cercetare la nivel european sunt înregistrate în Germania (2,18%), Estonia (2,04%), Danemarca (1,76%) și Țările de Jos (1,85%).
România a subfinanțat constant cercetarea
În perioada 2014-2021, alocarea bugetară în cercetare în România a variat între 0,41% și 0,82% din PIB. În 2016, guvernul a alocat cel mai mare procent de 0,82% din PIB pentru cercetare științifică, conform Eurostat.
De asemenea, în privința cercetătorilor activi în sectorul public și privat, datele arată că România are cel mai mic număr de cercetători raportat la un milion de locuitori și cel mai mic procent din totalul ocupării, respectiv 0,27% în 2023.
Conform Eurostat, România a alocat pe persoană pentru cercetare doar 21,2 euro în 2023. Cu alte cuvinte, pentru fiecare român, statul a oferit o sumă puțin mai mare de 100 de lei pentru a investi în cercetare și inovare.
Partea cea mai consistentă din această alocare (35.5%) a fost reprezentată de fondurile universitare generale publice (GUF), destinate instituțiilor de învățământ superior pentru a-și desfășura activitățile.
Citește și: Nicușor Daniel Dan: „Indiferent de orice altă candidatură, eu candidez”
Alocarea din 2025 este optimistă, dar departe de realitate
În 2025, bugetul Ministerul educației și cercetării a fost majorat cu 9,58% din PIB în comparație cu anul precedent. Componenta de cercetare-dezvoltare-inovare fiind majorată cu 4,42% din PIB față de bugetul din 2024.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că ținta statului este de a atinge 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare. Chiar și în aceste condiții optimiste, ținta preconizată de 1% din PIB ar fi încă mult în spatele mediei europene de 1,42% din PIB.
România se confruntă în ultimii ani cu fenomenul de “brain drain”, al persoanelor ultra calificate, care părăsesc țara pentru condiții mai bune de muncă și salarii mai mari în străinătate, după cum arată un editorial Forbes. Subfinanțarea cercetării și lentoarea reformelor riscă să accentueze în viitor acest fenomen.
Potrivit Eurostat, doar în 2017 România avea 521.800 de cetățeni români cu studii superioare care locuiau în afara țării. Emigrarea forței de muncă calificate se întâmplă în condițiile în care România avea în 2022 unele dintre cele mai mici procente ale angajațiilor cu studii superioare. Regiunea Muntenia-Sud fiind a treia regiunea din Europa cu cei mai puțini angajați înalt calificați (22,8%).
Florin Mârza a menționat în podcastul Zinergy despre lipsa de specialiști în domeniul energiei din România și cum afactează asta piața națională. Subfinanțarea cercetării și lentoarea reformelor riscă să accentueze în această tendință a penuriei de specialiști în domenii cheie pentru România.
Citește și: Analiză Politico: Cine sunt candidații pentru funcția de președinte al României
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
