România, la cheremul birocrației: Miliardele europene, blocate în hățișul numirilor politice

Guvernul României riscă să pierdă cel puțin 500 de milioane de euro din cea de-a treia tranșă de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Una dintre cele mai importante probleme o reprezintă nerealizarea reformei guvernanței corporative în companiile energetice de stat, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica, unde au fost numite persoane incompatibile în consiliile de administrație. Așa după cum recunosc inclusiv surse guvernamentale, procedurile de selecție nu au fost transparente, iar Comisia Europeană a criticat aceste practici.

În ciuda presiunilor venite de la Bruxelles, guvernul român nu are intenția de a corecta legislația sau de a rezilia contractele celor considerați incompatibili, chiar dacă pierderile financiare ar putea fi uriașe. Sumele pe care România le-ar pierde doar pentru această reformă, sunt de aproximativ 500 de milioane de euro dintr-un total de 2,7 miliarde de euro, aferente celei de-a treia cereri de plată. În schimb, despăgubirile pentru demiterea persoanelor incompatibile s-ar ridica la doar 5-6 milioane de euro.

Inlcusiv Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, recunoștea recent că sunt încă în discuție trei jaloane cu Comisia Europeană, iar plata va fi parțială dacă problemele nu sunt rezolvate în următoarele șase luni. De asemenea, premierul Marcel Ciolacu spune la rândul său că selecția managerilor în companiile energetice este un punct sensibil în relația cu Comisia, care a subliniat incompatibilitatea anumitor numiri, inclusiv la AMEPIP, super Agenția care trebuia să gestioneze toate companiile de stat.
Și cu toate acestea, Guvernul continuă să facă noi numiri controversate, precum cea de la Transelectrica, spre exemplu. Deși Ministerul Energiei a evitat să ofere răspunsuri clare referitoare la aceste probleme, sursele indică faptul că șase companii energetice nu respectă cerințele impuse de Comisia Europeană.

Situația complică accesarea fondurilor din PNRR, în special pentru reforma pieței de energie și îmbunătățirea eficienței energetice, capitole esențiale pentru viitorul energetic al României.

Cam asta este pe scurt situația, așa cum a apărut deja în presa națională – vezi articolul Hotnews, din data de 9 octombrie 2024, „România va pierde câteva sute de milioane de euro din PNRR pentru refuzul de a schimba șefi de companii de stat cheie”.

Marius Vasiliu, fost secretar de stat în MIPE și coordonatorul echipei care s-a ocupat de realizarea PNRR, a comentat această informație pe pagina sa de Facebook:

„Ceea ce nu s-a spus însă este că nerealizarea reformei privind guvernanța companiilor de stat este doar una dintre problemele ce ar putea atrage penalizări suplimentare.

În afară de reforma guvernanței corporative, alte subiecte critice care ar putea aduce tăieri includ proiectul metroului din Cluj-Napoca, care ar putea însemna pierderea a încă aproximativ 300 de milioane de euro, plus jalonul referitor la plafonul microîntreprinderi, cu alte sute de milioane de euro (că doar n-a găsit Guvernul surse de venit care să producă miracolul reducerii deficitului fără tăierea risipei).

Recomand un entuziasm moderat și pentru cei mai critici, dar și pentru cei mai optimiști, și un pic de răbdare; în curînd va fi anunțată și decizia Comisiei Europene în urma evaluării Cererii de Plată 3″.

Fostul demnitar atrage atenția în postarea sa asupra unor aspecte care ne indică că situația PNRR este mai gravă decît posibila penalizare a Cererii de Plată nr. 3:

„România nu a mai încasat de un an de zile niciun euro din PNRR. Anul trecut în octombrie, era aprobată cu o întîrziere de 7 luni de la depunere, și cu o penalizare de peste 50 de milioane de euro, abia Cererea de plată nr.2 aferentă anului 2022 (oricum depusă și ea cu întîrziere).

România nu a încasat în 2023 niciun euro din suma aferentă. Cererea de plată nr.3, a fost depusă cu o întîrziere de 9 luni, abia în decembrie 2023. Are deja o întîrziere a aprobării de 8 luni.

Pe calendarul inițial negociat de USR, și cu o guvernare al cărui principal scop trebuia să fie reformarea României, la acest moment trebuia să fi fost în evaluarea Comisiei Europene Cererea de plată nr.6, adică în conturile BNR și ale constructorilor, prestatorilor și furnizorilor la sfîrșitul acestui an trebuia să fi fost încă 11 miliarde de euro peste cele 9 miliarde de euro încasate din prefinanțare și Cererile de Plată 1 și 2).

Și nu în ultimul rând, România nu va încasa vreun euro nici din ce era aferent anului 2024!„

Rămâne de văzut dacă actualul guvern va fi capabil să ia măsuri în ceasul al 12-lea, pentru a rectifica aceste nereguli sau dacă va continua pe aceeași linie, riscând pierderea unor sume importante din fondurile europene.

Vasiliu încheie analiza sa într-un mod nu foarte optimist:

„În orice caz, dacă vom continua așa, cu PSD și PNL dând tonul guvernării, la anul pe vremea asta, în cel mai optimist scenariu vom comenta vreo știre apărută pe surse de cât va tăia Comisia din Cererea de Plată nr. 4. Iar eu voi adăuga la rezumat și anul 2025, ca un an în care nu am luat nici un euro din cei alocați. Mai negru și decît scenariul negru pe care-l anticipam în octombrie 2022.”