România nu recunoaște legitimitatea alegerilor desfășurate de Rusia în teritoriile ocupate în Ucraina, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la București.
În perioada 15-17 martie urmează să fie organizate alegerile prezidențiale de către Federația Rusă, însă acestea vor avea loc și pe teritoriile din Ucraina ocupate sau anexate ilegal.
România nu recunoaște legitimitatea alegerilor din Donețk și restul teritoriilor ocupate
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că nu are de gând să recunoască legitimitatea alegerilor desfășurate de Rusia pe teritoriile anexate în mod forțat.
„Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaște și nu va recunoaște legitimitatea alegerilor menționate desfășurate în regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojia, Herson, Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, care sunt părți integrante ale Ucrainei”.
Cu acest prilej, ministerul și-a reafirmat sprijinul pentru independența și suveranitatea Ucrainei, țară care a fost atacată de Rusia în urmă cu mai bine de doi ani.
De asemenea, MAE reconfirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internațional”, a transmis MAE vineri.
Ministerul de Externe anunță că Rusia nu va invita observatori de la Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului la alegerile care urmează să aibă loc la jumătatea acestei luni.
„Autoritățile ruse au decis să nu invite observatori ODHIR/OSCE la scrutinul prezidențial din martie 2024, în contradicție cu obligațiile internaționale asumate. În același timp, este posibil ca autoritățile ruse să adreseze invitații de observare și monitorizare electorală unor persoane fizice sau juridice străine”.
MAE descurajează participarea românilor la alegeri
Prin urmare, MAE transmite că „descurajează puternic participarea cetățenilor români sau a persoanelor juridice române la monitorizarea alegerilor din Federația Rusă”.
„MAE reamintește că prezența cetățenilor români în teritoriile aparținând Ucrainei aflate sub ocupația Federației Ruse, inclusiv pentru scopul observării și monitorizării electorale amintite, comportă consecințe de natură penală și administrativă în conformitate cu legea ucraineană”, a mai transmis Instituția.
În perioada 15-17 martie are loc al optulea tur de alegeri prezidențiale din Rusia. În cazul în care nici unul dintre candidați nu primește mai mult de jumătate dintre voturi, un al doilea tur va avea șoc pe 7 aprilie, iar câștigătoru își va începe mandatul pe 7 mai.
Kremlinul menține un control strict asupra sistemului politic din țară. Din acest motiv, cel mai probabil este ca alegerile să fie câștigate de actualul președinte, Vladimir Putin. Putin este unul dintre cei mai longevivi conducători ai Rusiei.
România nu recunoaște legitimitatea alegerilor. Principalul contracandidat al lui Putin a murit cu o lună înainte de alegeri
Principalul contracandidat al lui Putin în cursa electorală, Aleksei Navalnîi, a murit cu o lună înainte de alegeri.
Navalnîi a murit pe 16 februarie, într-un lagăr din Siberia, unde era închis. La câteva zile după deces, echipa opozantului lui Puțin au realizat un videoclip în care susțineau că Navalnîi a fost ucis înaintea unui schimb de prizonieri.
Echipa lui Navalnîi a lăsat să de înțeleagă faptul că politicianul rus a fost omorât intenționat la ordinul lui Vladimir Puțin. Alexei Navalnîi ar fi trebuit să fie eliberat în schimbul unui asasin FSB încarcerat în Germania.
Roman Abramovici a ajutat la intermedierea propunerii de schimb pentru asasinul FSB înainte ca Putin să strice acordul, potrivit aliaților lui Navalnîi.
Maria Pevchikh, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Navalnîi, a declarat într-un video încărcat pe YouTube, numit „De ce l-a ucis Putin pe Navalnîi acum?”, că după lungi discuții fusese aprobat un schimb de prizonieri.
„Navalnîi ar fi trebuit să fie liber în zilele următoare, deoarece am obținut o decizie privind schimbul său”, a declarat aceasta.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
