România nu va ajunge la 41% surse regenerabile în mixul energetic național în timpul indicat prin noua directivă a Comisiei Europene, a declarat Elena Popescu, director general adjunct al Direcției Politici Energetice și Green Deal din cadrul Ministerului Energiei.
Elena Popescu a participat la Energy Forum. Tranziția de la aurul negru la energia verde, eveniment organizat de Freedom House România pe 14 martie la București.
Citește și: A început Energy Forum. Tranziția de la aurul negru la energia verde | VIDEO
Este nevoie de o schimbare
Directoarea generală adjunctă din cadrul Ministerului Energiei a arătat că noile politici pentru energie verde presupun trecerea la un alt mod de viață, dar și la un nou mod de gândire, atât pentru consumatori, cât și pentru autoritățile publice.
„Trebuie să trecem la un alt mod de viață, ca și consumatori, dar și la un alt mod de gândire ca autorități implicate în domeniul energetic. Politicile energetice au impact în toate sectoarele economice.
O confirmare a acestui fapt este însăși noua directivă de regenerabile, care stabilește o cotă ambițioasă pentru creșterea surselor de energie regenerabilă în statele membre UE, dar și cote și ținte clare pentru sectoarele care sunt cele mai impactate, precum cel industrial, ceea ce este o noutate față de directiva RED 2”, a menționat Elena Popescu.
Politicile de decarbonare
Elena Popescu a vorbit și despre politicile pentru decarbonare din cadrul unul plan integrat amplu, care trebuie însă adaptat la nevoile și realitatea din țara noastră.
„La nivelul Ministerului Energiei, avem proiecte cu un impact semnificativ în politicile de decarbonare, avem Planul Național Energie și Schimbări Climatice, care trebuie adaptat la noile ținte stabilite prin pachetul Green Deal. Avem strategia de hidrogen, care este jalon în PNRR, și care încearcă cumva să fie cât mai realist.
Încercăm să avem, în final, o strategie adaptată la realitățile din România, la ambițiile pe care ni le stabilim prin Planul Național Energie Schimbări Climatice, căci țintele sunt în curs de revizuire.
Vrem să avem un plan de acțiuni efectuat în colaborare cu operatorii din piață. Am avut discuții cu ei și o să avem în continuare.
Vrem să rezulte o strategie realistă, cu un plan realist de implementare, dar și cu modificări sau amendamente legislative care să vină în sprijinul dezvoltării hidrogenului”, a menționat Elena Popescu, în cadrul Energy Forum.
Datele din Strategia de Hidrogen sunt folosite în Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNESC)
România nu va adopta PNESC în timpul regulamentar
Reprezentantul Ministerului Energiei prezent la evenimentul organizat de Freedom House, în sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, recunoaște că țara noastră și-a asumat un plan ambițios atât pentru 2030, cât și pentru anul 2050, în drumul spre anume neutralitatea climatică.
Elena Popescu a menționat că, până la finalul lui aprilie, Guvernul va avea un text revizuit al PNESC. Totuși, acesta nu va fi adoptat în timpul asumat de România.
„Trebuie să fim realiști și să spunem cum stau lucrurile: nu vom avea, la 30 iunie, un PNESC adoptat prin hotărâre de guvern, așa cum prevede regulamentul de guvernanță al Uniunii Energetice că ar trebui să îl predăm”
Elena Popescu a precizat că Guvernul își dorește ca măcar textul final să fie gata, într-o etapă avansată de evaluare strategică de mediu.
„Este o procedură de durată”, a precizat directoarea, la Energy Forum.
Referitor la tranziție, conform planulului național integrat, România și-a asumat un obiectiv ambițios pentru strategia pe termen lung, adică neutralitate climatică până în 2050. Este asumat la nivel politic acest angajament.
În ultima lună a apărut și comunicarea Comisiei Europene privind țintele pentru 2040, „avem deci viziunea și pentru 2040. Este un proces de dezbatere cu celelalte ministere, sunt discuții la nivel sectorial cu industria, cu transporturile, cu agricultura, care se confruntă cu mari greutăți pentru implementarea unor politici atât de ambițioase”, a arătat Elena Popescu
România nu va ajunge la 41% surse regenerabile. Și-a propus 36,2%
Directoruk general adjunct al Direcției Politici Energetice și Green Deal din cadrul Ministerului Energiei a precizat că își dorește să crească cota surselor de energie regenerabilă, însă nu crede că România va putea atinge procentul de 41% specificat în anexa directivei europene.
„Dacă ne referim la ținta pe regenerabile care este cea mai discutată, la noi în PNESC este acum de 36,2%, încercăm să o creștem, prin remodelarea planului, pe care o facem pe baza recomandărilor Comisiei, dar este puțin probabil să ajungem la 41%, cât iese din acea formulă mult discutată care este anexă la directivă.
Și 36,2% este o țintă ambițioasă pentru România și greu de atins.
Încercăm să o creștem, nu știm unde vom ajunge, dar din discuțiile și cu celelalte state membre, vă pot spune că nu suntem chiar atât de lipsiți de ambiție și chiar și 36,2% este o cifră ambițioasă”.
Elena Popescu a explicat și că se elaborează un plan pentru exploatarea energiei din surse nucleare, ca parte componentă a procesului de decarbonare.
„În procesul de decarbonare, vom utiliza sursele de care dispune România, pentru că suntem o țară cu potențial pentru un mix energetic echilibrat.
În acest proces de decarbonare susținem și nuclearul, pentru că energia nucleară are un rol deosebit de important în procesul de decarbonare.
Aspectele legate de finanțare și de finalizare a activităților dinaintea începerii deciziei finale de investiție sunt complexe și de durată, dar odată ce acestea sunt stabilite, un proiect nuclear aduce mari beneficii inclusiv în economie și în industrie”.
Gazul, o componentă importantă în tranziție
Elena Popescu a mai arătat, la Energy Forum, eveniment organizat de Freedom House România la Reprezentanța Comisiei Europene în România, că în procesul de decarbonare și gazul joacă un rol foarte important.
„Gazul este o componentă care este în mari discuții la acest moment. România, fiind și stat care are resursă proprie de gaze naturale, pe care se bazează și statele din vecinătatea noastră, va menține gazul ca parte din acest proces de decarbonare și mai ales în procesele de înlocuire a capacităților pe cărbune”.
Directoarea generală adjunct vorbit și despre eliminarea cărbunelui până în 2032.
„Închidem cărbunele, decizia de phase out este luată până în 2032. Capacitățile se închid până în 2026. După 2026, mai rămân trei grupuri până în 2029, iar apoi un singur grup, dar care intră numai în situații excepționale.
Susținem accelerarea implementării proceselor de regenerabile, în timp ce lucrăm la proiectele nucleare, dar care nu vor fi gata până în 2026”.
Ministerul lucrează cu consultanți
Aceasta a dat asigurări că se lucrează de 3 ani de zile la proiecte pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.
„Pentru a fi foarte clar, pentru că am văzut că au apărut în spațiul public diverse opinii, să știți că lucrăm de trei ani la acest proiect de susținere a regenerabilelor.
Chiar dacă multă lume spune că regenerabilele se suțin singure, realitatea este că nu am văzut multe capacități care s-au dezvoltat singure în ultimii ani, fără granturi din PNRR”.
Pentru a se asigura că tranziția se mulează cât mai bine pe nevoile și pe probleme din România, Ministerul Energiei a lucrat în strânsă colaborare cu cei mai buni consultanți, potrivit Elenei Popescu.
„Am lucrat cu consultați și lucrăm în continuare cu unii dintre cei mai buni. Am încercat să fie un mecanism cât mai realist, bun, funcțional pentru piața din România.
Vrem predictibilitate pentru investitori, acesta este scopul mecanismului. Noi îi invităm pe investitori să investească în țara noastră ca să creștem cota de regenerabile. Ca să nu avem un impact pentru consumator, folosim bani din fondul de modernizare pentru fondul de lichiditate”.
Hotărârea intră în transparență decizională
Ministerul Energiei s-a gândit și la o soluție astfel încât consumatorul să nu fie afectat din punct de vedere financiar de aceste schimbări.
„Nu va fi un impact pentru consumator în implementarea schemei „Contracte pentru diferență”. Această combinație între CFD și Fondul de modernizare este un proces inovativ. Pot să vă spun, pentru că am primit formal ieri informația că aplicația noastră pentru CFD la Fondul de Modernizare este acceptată.
Astăzi (joi – n.r.) punem în transparență decizională proiectul de hotărâre de Guvern împreună cu contractul și sperăm ca la sfârșitul lunii să lansăm prima licitație. Depinde de adoptarea hotărârii de Guvern”.
„Energy Forum Tranziția de la aurul negru la energia verde” este un eveniment organizat de Freedom House România pe 14 martie la București. În cadrul conferinței au fost dezbătute implicațiile obiectivelor verzi ale Uniunii Europene, la care a aderat și România.
În cadrul evenimentului au fost abordate teme diverse legate de energia verde, precum cooperativele de energie, dezvoltarea fermelor de panouri fotovoltaice și a câmpurilor eoliene, dar și ce presupune tranziția de la energia clasică la una mai puțin poluantă.
La Energy Forum au fost prezente toate părțile interesate pentru a facilita un schimb de experiență și cunoștințe între România și Norvegia, dar și formarea de parteneriate de lungă durată și explorarea colaborărilor.
La eveniment a fost prezent și un delegat al companiei norvegiene Norsk Energi, cu o expertiză de 30 de ani în toate tipurile de energie.
Lista completă a persoanelor care au luat cuvântul în cadrul conferinței poate fi văzută aici.
Parteneri: OMV, Cooperativa de Energie
Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Articolul complet poate fi citit pe PRESShub. […]